Unul dintre cele mai căutate produse din lume, miezul de nucă, în Moldova crește până şi pe marginea drumului. Este un produs, al cărui deficit anual pe piaţa mondială se estimează la 100 de mii de tone. Până în prezent nicio ţară nu a reușind să acopere acest gol.
Condiţiile climaterice din Republica Moldova sunt perfecte pentru cultivarea nucului şi, dacă acum trei ani ţara noastră se situa pe locul opt în lume printre exportatorii de miez de nucă, în curând, cu insistenţa fermierilor moldoveni şi cu ajutorul politicilor statului, putem fi printre primii.
Nucile de la Soroca, apreciate din Spania până în Irak
Victor Guţu este agricultor şi directorul Asociaţiei AMG Kernel din raionul Soroca ce întrunește 270 de membri. Fermierul deţine în total opt mii de hectare de teren pe care cultivă cereale, fructe şi legume, dar şi o frumoasă livadă de nuci care se întinde pe 750 de hectare.
Anul trecut livezile au dat prima roadă. Miezul a fost exportat în Spania şi Irak. Kilogramul de nucă în coajă a fost vândut cu doi-tei euro, iar miezul – de la cinci la zece euro. Victor afirmă că nu are probleme când ajunge să-și vândă produsul, dimpotrivă, pe moment numărul solicitărilor depășește de câteva ori capacitățile sale de producție. „Sperăm că în cinci ani, când vom obţine mai multă roadă de pe această plantaţie, vom putea exporta şi mai mult”, spune agricultorul.
„Am început să strângem roada peste cinci ani după ce am sădit prima livada, deşi, de regulă, soiurile obişnuite de nuci rodesc în cel de-al șaptelea an. În 2013 am recoltat 700 de kilograme de nuci de pe hectar. Terenul este acoperit cu iarbă. Astfel, se păstrează mai bine calitatea miezului. Adesea, în perioada de recoltare a nucilor, plouă şi, dacă acestea cad pe pământul umed, are de suferit calitatea lor. Recoltarea se produce mecanizat”, povesteşte Victor Guţu.
Nucul moldovenesc ce rodeşte ca un smochin
Când și-a pornit afacerea, agricultorul a studiat experienţa internaţională, în special, cea franceză şi italiană. Inițial i-a fost dificil să hotărască ce fel de soiuri de nuci să planteze. Într-un final, a înţeles că trebuie să cultive şi să promoveze soiurile autohtone, deoarece ele sunt apreciate de străini. Astfel, a optat pentru soiurile rezistente la capriciile vremii de la noi, dar și care sunt dulci la gust: Cazacu, Costiujeni, Kogâlniceanu, Corjeuţi, Schinoasa şi Călăraşi. Totuși, cel mai mare potenţial îl are soiul Kogâlniceanu, care rodeşte precum un smochin, cu până la şapte nuci în „ciorchine”. În comparaţie, un soi obişnuit are cel mult trei nuci în „ciorchine”. Acesta rezistă la îngheţ şi are o productivitate medie de la două la patru tone. „Miezul de nucă de la noi este mai dulce, are o calitate gustativă mai bună şi un aspect mai frumos”, spune Victor Guțu.
Arborele care aduce profit de la rădăcină până la coajă
Tot ce creşte pe nuc aduce profit: frunzele, coaja, crengile şi, mai ales lemnul, care este foarte preţios. Coaja de nucă e utilizată la brichete, dar şi la producerea materialelor abrazive, necesare la şlefuirea motoarelor. Lemnul de nuc este folosit în industria mobilei, cea a avioanelor şi a automobilelor. Preţul lemnului de nuc poate ajunge până la 1500 de euro metrul cub. Pe termen lung, numai lemnul de nuc poate aduce venituri de aproximativ 450 de mii de euro per hectar.
Din miezul de nucă se extrage un ulei fin cu întrebuinţări multiple: alimentare, fabricarea cernelii tipografice, a lacurilor şi vopselelor, în pictură. Uleiul de nucă este un produs apreciat de doctori şi nutriţionişti, fiind o sursă extrem de bogată în antioxidanţi şi acid elagic, care împiedică multiplicarea şi dezvoltarea celulelor canceroase. Din nucile verzi, recoltate înainte de întărirea endocarpului, se prepară dulceaţă sau lichior. „Cei care vor să se cultive nuci trebuie să ştie că merită s-o facă. Evident, există şi dificultăţi. La noi lumea crede ca, dacă azi a investit un leu, a doua zi acesta trebuie să-ți aducă deja profit… Nucul este o investiţie de lungă durată. Dar prima roadă îţi acoperă toate cheltuielile, începând chiar cu procurarea puietului”, spune Victor Guţu.
Puieţii de nuci din Moldova, plantaţi şi în Caucaz
Asociaţia deţine o pepinieră – una dintre cele mai mari din Europa, cu un potenţial de 300 de mii de altoiuri anual. În prezent, în pepinieră cresc 150 de mii de puieţi de nuc, cu care poți planta 1500 de hectare de livadă. Sunt soiuri autohtone care cuceresc lumea. Puieții sunt exportați în România, Ucraina şi chiar în Georgia caucaziană. Anul trecut 56 de mii de puieţi au mers în Ucraina, 20 de mii în Georgia şi 15 mii – în România, prețul oscilând între 6-9 euro bucata.
Cultivarea nucilor, în ascensiune
Republica Moldova exportă anual 11-13 mii de tone de nuci, ceea ce constituie două la sută din volumul exporturilor. În anul 2012, conform datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, nucile reprezentau doar patru la sută din totalul exporturilor de produse horticole, însă contribuţia lor financiară era de 44 la sută din exporturi. Aproape totul se vinde în Uniunea Europeană. Potrivit Centrului de Comerţ Internaţional de la Geneva, țara noastră este unul dintre cei mai mari exportatori de nuci în Europa, după Statele Unite ale Americii, Mexic şi China.
Acum câţiva ani, Moldova oscila între locurile şase şi opt în lume la exportul de miez de nucă, dar ritmurile actuale de creștere ne pot apropia, în următorii zece ani, de locul trei-patru. În prezent, în Moldova sunt plantate circa 14 mii de hectare de nuc. Guvernul a luat mai multe măsuri pentru stimularea agricultorilor din domeniul nucifer. Astfel, fermierii care cultivă nuci beneficiază de subvenții. Iar în februarie 2014 Executivul a decis eliminarea taxei de 1,5% la exportul nucilor, care constituia o barieră în calea exporturilor şi condiționa costul exporturilor.
Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi AICI.
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
Sursa: diez.md
