Ce înseamnă o localitate fără servicii de apă şi canalizare, evacuare a gunoiului, iluminat stradal, deservirea drumurilor? Pentru o bună parte din satele din Moldova, aceste lucruri elementare sunt un lux.
Se împlineşte deja un an de când Diana Ninescu a fost numită directoare a întreprinderii intercomunitare din Chetrosu. Compania deserveşte 18 mii de locuitori din patru localităţi din zona de nord a Republicii Moldova. Astfel, oamenii au acum apă la robinet, un serviciu modern de evacuare a gunoiului, iar drumurile pe care merg sunt mai accesibile.
Întreprinderea a fost creată cu sprijinul acordat de Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), sprijinit de Guvernul Danermarcei.
Întreprinderea intercomunitară – premieră absolută şi necesitate acută
„Pentru Republica Moldova, o întreprindere intercomunitară reprezintă o premieră absolută şi o necesitate acută”, relatează consultantul PNUD Ghenadie Ivaşcenco. În lipsa unei organizării eficiente în prestarea serviciilor comunale, majoritatea absolută a locuitorilor Republicii Moldova nu au acces la servicii comunale elementare. „În rezultat,marginile satelor sunt invadate de gunoişti neautorizate, iar ecologia este un subiect tot mai problematic. În iarna anului 2013, sute de sate din Moldova au rămas blocate în nămeţi pentru zile şi săptămâni, pentru că nu deţineau nici cele mai elementare instrumente de întreţinere a drumurilor”.
În 2015, cu sprijinul PNUD şi al Cancelariei de Stat, au fost create 10 astfel de companii. Astfel, primării învecinate s-au aliat pentru a presta în comun servicii comunale, de care beneficiază peste 120 de mii de locuitori din mai multe zone ale ţării.
Consultantul PNUD relatează că cele 10 întreprinderi au fost dotate cu tehnică şi echipament: „Însă, cea mai mare provocare a fost asigurarea funcţionalităţii acestora. O astfel de companie trebuie gestionată de un lider talentat, altfel e sortită eşecului. Cazul Chetrosu este unul de succes, în mare parte graţie perseverenţei Dianei Ninescu”, subliniază Ghenadie Ivaşcenco.
“PNUD a venit cu un model de creare a unei întreprinderi care să presteze servicii comunale pentru mai multe localităţi învecinate. Fiind parte a acestui proiect, am primit două tractoare şi o maşină pentru intervenţie în situaţii de avariere. Asta este partea frumoasă, însă a fost foarte greu să asigurăm funcţionalitatea acestei instituţii: partea documentară, stabilirea tarifelor”, spune Diana Ninescu, directoarea de întreprindere din Chetrosu, raionul Drochia.
Nu vor reuşi să mă dezorienteze din simplul motiv că sunt femeie
Întrebată care fost cel mai greu moment pe care l-a depăşit, Diana spune că inițial cel mai mult o speria ideea că este femeie şi că nu pricepe mai nimic în chestiile inginereşti, pe care le presupune gestionarea unei astfel de întreprinderi.
“A fost nevoie de cel puţin jumătate de an ca oamenii din jur să-şi schimbe atitudinea neîncrezătoare faţă de mine în calitate de femeie în această funcţie. Iniţial, toţi primarii membri ai acestei întreprinderi nici nu ascultau când încercam să le explic lucruri ce vizau îmbunătăţirea serviciilor la nivel local. Toate acestea până au înţeles că am o abordare constructivă şi nu vor reuşi să mă dezorienteze din simplul motiv că sunt femeie”, spune Diana.
Acum, oamenii din cele patru sate deservite de întreprindere nu ştiu măcar cum arată Diana, deoarece vorbesc cu ea doar la telefon în caz de urgenţe sau clarificări. Însă, ea are un nume care e pe buzele tuturor: “Diana cu apa”.
Primarul Satului Chetrosu, cofondator al Întreprinderii Chetrosu, Ion Prodan, spune că Diana a făcut minuni. „Graţie intervenţiilor reuşite ale directoarei întreprinderii, au fost încheiate contracte de prestare a serviciilor cu toţi agenţii economici şi cu 500 de gospodării. În această perioadă, veniturile întreprinderii au ajuns la 70 mii lei (3500 USD). Este un început promiţător. Toate graţie faptului că Diana are o abordare constructivă şi cu viziune de lungă durată”, crede Ion Prodan.
“Cu adevărat mă simt mândră că am reuşit să fac funcţională această întreprindere. Asta înseamnă o viaţă mai bună pentru bătrâni şi nu numai, care aduceau apă de la fântâni de la jumătate de kilometru distanţă, pentru mamele care îşi duc acum copii la grădiniţă pe drumuri nivelate, pentru toată populaţia care trăieşte într-un mediu mai curat, graţie evacuării gunoiului”, spune Diana.
Puncte de reper:
- În Republica Moldova, peste 60% din populaţia din zonele rurale nu au acces la apă.
- Sistemele de canalizare nu există în 90% din localităţi; doar 1 din 10 localităţi rurale beneficiază de servicii de salubrizare.
Elena Ivanov
