Apeduct, sistem de canalizare, drumuri renovate şi luminate, grădinițe reparate. Acestea şi alte zeci de idei s-au transformat în proiecte realizabile în Republica Moldova datorită fondurilor europene. Cu puțin efort, susținere şi perseverență, satele din țara noastră devin mai eficiente energetic, mai sănătoase şi mai curate. Infrastructura bine pusă la punct nu este însă piesa de puzzle care face ca un sat moldovenesc să devină o localitate europeană. Ce totuşi îi lipseşte unui sat autohton ca să devină cu adevărat european?
Promovare
Europa nu înseamnă doar oraşe prin care mişună zeci de mii de turişti. Europa înseamnă şi viață rurală, iar unul din patru europeni trăieşte în comunități mici, fiecare unică în felul său, iar membrii acestora utilizează toate mijloacele posibile pentru a fi mândri de ea.
Marea Britanie este țara cu cele mai frumoase şi bine păstrate sate din Europa, arată portalul „When on Earth”. Pentru mulți britanici, satul reprezintă un ideal: potrivit unui sondaj recent, circa 80% din englezi visează să trăiască în provincie, în timp ce doar 20% trăiesc în mediul rural. Comunitățile săteşti englezeşti sunt mici şi deseori excentrice, dar sunt calde şi primitoare, reflectând farmecul local al „caracterului tipic englezesc”. Oficiul poştal sau magazinul reprezintă punctele-cheie de comunicare ale fiecărui sat, în timp ce pub-ul îţi oferă şansa de a cunoaşte cultura locală. Dar inima multor comunități rurale rămâne biserica, în jurul căreia au loc toate evenimentele importante – de la rezolvarea neînțelegerilor dintre localnici până la sărbătorile satului şi chiar amenajarea teritoriului.
Văzut ca fiind departe de agitația vieții moderne, satul englezesc este reprezentat ca un loc liniştit şi armonios, concept activ promovat la emisiunile radio sau la competițiile pentru cele mai bine îngrijite sate. Astfel, concursul „Cel mai bine păstrat sat” este organizat în Marea Britanie mai bine de 40 de ani. Pentru a fi premiată, o localitate rurală trebuie să nu aibă gunoişti neautorizate; să păstreze monumentele de arhitectură, bisericile, cimitirele şi arhitectura verde; să includă facilități de petrecere a timpului liber, sport şi parcări; să fie asigurată curățenia în stațiile de autobuz, toaletele publice şi cabinele de telefon. Şi, nu în ultimul rând, să existe un spirit comunitar în localitate, arată Campania de protecție a Angliei rurale. Competiția nu are scopul de a identifica cel mai frumos ori cel mai vechi sat, ci satul cel mai bine îngrijit şi îşi propune să implice toți locuitorii, încurajându-i să fie mândri de comunitatea lor. Satele sunt apreciate după nivelul de curățenie şi îngrijire, şi după impactul pe care îl au asupra mediului. Localitățile câştigătoare primesc premii băneşti, plăcuța de intrare „Cel mai bine păstrat sat” („Best kept village”) şi o serie de certificate. În plus, comunitățile obțin o comunicare mai strânsă între locuitori, promovare, un aspect mai atractiv pentru turişti şi venituri mai mari pentru afacerile locale.
Diversitate şi tradiție
O altă țară de la care Moldova ar putea învăța la capitolul dezvoltare rurală este Franța, unde 156 de sate au titulatura de „Cel mai frumos sat”, potrivit „Plus Beaux Villages de France”. Unul dintre acestea este Colmar – un cătun alsacian bine conservat, cu căsuțe colorate, străzi pavate şi un tren miniatural care îl străbate în fiecare zi. Aici conviețuiesc în armonie influențele franceze şi cele germane, cu brutării tradiționale care vând atât cornuri franțuzeşti, cât şi kugelhopf nemțesc, sau restaurante specializate în foie gras şi varză. La fel, francezii din provincie îşi promovează activ tradiția vinului. De exemplu, în satul Hermitage din sudul Franței sunt organizate vizite la plantațiile de viță-de-vie şi degustări periodice de vinuri, iar pentru turişti există restaurante care servesc vinuri locale.
Deşi nu are drumuri asfaltate, casele fiind unite de o rețea de canale, satul olandez Giethoorn este unul dintre cele mai frumoase şi moderne din Europa. Aici nu vei vedea garduri care să-i ferească pe localnici de ochii lumii, iar fiecare casă are ceva aparte: decorațiuni, flori, forme etc. Printre aceste case, care datează din sec. XVIII-XIX, găseşti magazine cu obiecte specifice zonei sau restaurante cu terase minunate, un muzeu şi o biserică… Cele mai multe case sunt acoperite cu stuf, zonele mlăştinoase din apropiere fiind o sursă foarte bună. Pe vremuri, doar oamenii bogați îşi permiteau țigle pe acoperiş, în timp ce astăzi e tocmai invers – să ai o casă tradițională cu acoperiş de stuf este mult mai scump. Chiar dacă primii locuitori ai satului au fost mineri, viața culturală nu a fost uitată şi nici lăsată de izbelişte în Giethoorn. Aici poți vizita galerii de artă şi chiar expoziții inedite, cum ar fi galeria scoicilor sau expoziția cristalelor.Şi aşa, fără maşini, fără poluare sau stres, 2620 de oameni îşi trăiesc viața într-un sătuc de doar 3345 de metri pătrați.
Inovație
De ce să-ți rezervi o cameră de hotel dacă poți rezerva un sat întreg? Este mesajul firmei „Închiriază un sat”, ce are în oferta sa 11 aşezări rurale din Germania, Austria şi Elveția. În cele mai multe cazuri, clienții fideli ai acestor oferte sunt corporațiile mari ca Hyundai sau Siemens, care înlocuiesc obişnuitele centre de conferințe cu localități întregi. Echipa „Închiriază un sat” poate oferi cazare pentru 1200 de persoane pentru o lansare auto sau pentru 850 de persoane în cazul unei reuniuni internaționale de vânzări. Potrivit BBC Travel, suma de 50.000 USD acoperă cazarea şi masa pentru aproximativ 150 de persoane. Cu nişte bani în plus poți achiziționa semne stradale sau poți organiza chiar un spectacol de teatru personalizat, în funcție de specificul organizației. Primul sat care a participat în cadrul acestui program este Brand din Austria, unde vizatorii pot schia şi juca golf, şi care continuă să fie cel mai popular în rândul satelor ce pot fi închiriate.
Valori şi unicitate
Se pare însă că valorile sunt cel mai important lucru care desparte satul moldovean de cel european. Este vorba de spiritul civic şi cel comunitar, cooperare, toleranță, respect pentru tradiție, buna conviețuire a comunităților multietnice şi multireligioase sau capacitatea de dezvoltare comunitară prin atragerea de investiții. „Sat european poate să însemne două lucruri: 1) să arate ca o localitate mai mică din Vestul Europei, asta însemnând canalizare, asfalt şi fără găini. Mi-aduc aminte că am trăit o lună într-un sat suedez în care singurul animal de casă pe care l-am găsit era un cal de cursă. Din acest punct de vedere, şi în alte țări europene există puține sate care să arate ca satul suedez de care vorbesc… De aceea, 2) mai degrabă ne interesează felul în care gândesc oamenii, cum se comportă şi în ce măsura participă la crearea unor bunuri comune”, consideră sociologul român Bogdan Voicu.
Tocmai acest spirit de „participare la crearea unor bune comune” ne lipseşte nouă cel mai mult. Poate că nici nu ne este caracteristic, fiind mai degrabă moştenit de la civilizațiile europene? Dar totodată, nu ne e nici străin de tot, precum aflăm din articolul „Satul Zorile – Sibiul de lângă Orhei”, publicat în ziarul „Cuvântul”: „O trăsătură specifică a zorilenilor este spiritul comunitar deosebit moştenit de la etnicii germani, care mereu au fost uniți când era vorba de soluționarea problemelor comunității. Nu întâmplător anume satul Zorile a implementat printre primele în Moldova proiecte de dezvoltare comunitară…”.
Aşadar, şi o localitate din Moldova poate avea valori bine păstrate, spirit de echipă şi inițiativă de fier. Plus – şi acesta este secretul care stă în spatele tuturor satelor europene pe care le admirăm – Unicitatea. De acest lucru ar trebui să țină cont locuitorii satelor noastre, oameni care merită să fie mândri de tradițiile strămoşeşti îmbinate cu valorile prezentului, mândri de limba pe care o vorbesc şi de viitorul pe care-l construiesc aici, acasă…
