În anul 2014, pe piața valutară locală s-a consemnat un decalaj profund dintre cererea și oferta de valută străină. Acest lucru a fost cauzat de reducerea ofertei de valută, pe fondul restricțiilor impuse de Rusia la exportul produselor moldovenești, precum și al scăderii transferurilor de valută din străinătate în favoarea persoanelor fizice. Evoluţiile negative s-au accentuat în trimestrul IV, 2014, cînd remiterile de peste hotare s-au diminuat cu circa 20 la sută faţă de perioada similară a anului 2013, se spune în comunicatul Băncii Naționale a Moldovei.
În luna noiembrie 2014, exporturile s-au diminuat cu 18 la sută faţă de luna noiembrie 2013. Datele pentru lunile decembrie 2014 şi ianuarie 2015 nu au parvenit încă la BNM, dar este probabil că tendinţa negativă s-a păstrat şi pe durata acestei perioade. Cererea netă de valută străină generată de agenții economici a continuat să se mențină la nivelul anilor precedenți. Astfel, în 2014 oferta netă de valută străină de la persoanele fizice s-a cifrat la 2,048.0 mil. USD – mai puțin cu 30.2 la sută față de anul 2013 – și a acoperit în proporție de 78.2 la sută cererea netă de valută din partea agenților economici. Pentru comparație, în 2013 și 2012 gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea persoanelor juridice prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 109.9 la sută și respectiv 107.8 la sută. În aceste condiții, în limitele politicii monetare promovate, în 2014 BNM a vîndut pe piaţa locală suma de 418.5 mil. USD sub forma de intervenţii valutare, acoperind parțial insuficiența de valută.
Pe parcursul anului 2014 moneda națională s-a depreciat atît faţă de dolarul SUA (USD), cît şi faţă de moneda unică europeană (EUR) cu 19.6% și, respectiv cu 5.7% respectiv. Tendința de depreciere a monedelor naționale față de dolarul SUA, în anul 2014, a purtat un caracter regional, inclusiv pe fondul întăririi poziției dolarului SUA pe piețele internaționale ca urmare a relansării economice înregistrată de SUA. Astfel, față de această monedă s-au depreciat și euro – cu 13.1%, leul românesc – 13.6%, zlotul polonez – cu 17.5%, forintul ungar – cu 19.9%, rubla bielorusă – cu 15.4%, tenghe kazah – cu 18.7%, dramul armenesc – cu 17.6%, somul kirghiz – cu 19.4%, somul uzbek – cu 10%, etc. În același timp, pe parcursul anului 2014 faţă de dolarul SUA s-au depreciat în proporţii mai mari hrivna ucraineană – cu 92.0% și rubla rusească – cu 72.5%.
Presiunile de depreciere asupra monedei naționale continuă să se mențină și în 2015. Potrivit ultimelor date, comparativ cu finele anului 2014, moneda națională s-a depreciat cu 25.5% față de dolarul SUA și cu 17.8% față de euro. Aceasta se atestă în condițiile persistenței evoluțiilor consemnate în 2014, caracterizate prin extinderea decalajului dintre cerere și oferta de valută. Potrivit datelor preliminare, în ianuarie 2015, procurările nete de numerar în valută străină de către bănci s-au redus în jumătate, până la 71.9 mil. USD față de ianuarie 2014, iar cererea netă de valută străină din partea persoanelor juridice (152.8 mil. USD) a scăzut în proporții mai mici – cu 19.7 la sută. Pe parcursul acestei luni cererea de valută este preponderent generată de importatorii de resurse energetice
Astfel, cererea a fost acoperită prin ofertă în proporții de 47.1 la sută comparativ cu 83.4 la sută în ianuarie 2014. În aceste condiții, BNM a intervenit în ianuarie prin vânzarea a 114.4 mil. USD pe piața locală, astfel temperând deprecierea monedei naționale. În primele 15 zile ale lunii februarie BNM a vîndut pe piaţa locală suma de 87 milioane USD. La data de 13 februarie 2015, nivelul activelor oficiale de rezervă s-a plasat la 1850.4 mil. USD, acoperind în proporții suficiente importul de mărfuri și servicii –3.3 luni de import.
Pe lângă intervențiile realizate de BNM, pe parcursul ultimelor 2 luni rata de bază a fost majorată de la 3.5 la sută până la 8.5 la sută. În același timp, norma rezervelor obligatorii la mijloacele atrase în lei a fost modificată de la 14 la 18 la sută. Măsurile luate de BNM au menirea să stimuleze majorarea ratelor dobînzilor la depozitele în lei şi să încurajeze economisirea în moneda naţională, ceea ce va diminua presiunile de depreciere a leului moldovenesc.
În perioada următoare, persistența factorilor de depreciere a monedei naționale, în special reducerea remiterilor de mijloace bănești vor descuraja consumul intern şi importul de mărfuri și servicii. În consecință, se va atesta o echilibrare a balanței comerciale, și respectiv o stabilizare a dinamicii cursului de schimb al monedei naționale.
Elena Ivanov
