Unul dintre tinerii care şi-au transpus ideile în realitate cu susţinerea financiară oferită în cadrul programelor Uniunii Europene este Lilia Verlan din satul Pârâta, r-nul Dubăsari. La începutul acestui an, tânăra a deschis o fermă de şinşile – o afacere inovatoare şi profitabilă, după cum o asigură fermierii mai experimentaţi.
Lilia Verlan visa la propria afacere încă de prin anul 2006, când, după absolvirea Academiei de Studii Economice din Moldova, s-a angajat în calitate de contabil la o întreprindere privată, dar se gândea că ar fi bine să nu depindă de cineva şi să lucreze pentru ea. Din lipsa de resurse financiare însă lansarea afacerii a tot fost amânată, până în momentul în care Lilia a văzut o publicitate la TV. Era vorba despre posibilităţile de finanţare a afacerilor cu suportul programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova.
„Am visat la această afacere. Aveam aproape zece ani de când, împreună cu soţul, ne gândeam să facem ceva, ne informam, vedeam ce fac alţii şi ne întrebam: de ce nouă nu ne iese? Am aflat dintr-o publicitate că se acordă granturi pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului şi am depus cererea. Soţul nici nu a ştiut şi, când a venit răspunsul, a rămas şocat. După asta mi-au telefonat, am mers la traininguri, am elaborat şi prezentat planul de afaceri”, îşi aminteşte antreprenoarea.
A investit deja peste 17.000 de euro
După o serie de instruiri, la începutul anului 2016, Lilia a lansat oficial întreprinderea „Dark Velvet” SRL, care se ocupă cu creşterea şinşilelor, un domeniu relativ nou pentru ţara noastră.
„În octombrie 2015 a demarat proiectul, la finele lunii decembrie am aflat că am câştigat grantul şi la începutul anului 2016 am lansat oficial afacerea. Iar în luna aprilie aveam deja familiile de şinşile la mine acasă. Suportul în cadrul programului a fost hotărâtor pentru că într-adevăr banii contează foarte mult. Mulţi au idei, dar nu le pot realiza pentru că nu au bani”, a relatat tânăra femeie de afaceri pentru ECOnomist.
Lilia Verlan a primit, în cadrul programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţare nerambursabilă în valoare de 10.630 de euro, cu aceşti banii fiind procurate 24 de familii de şinşile. În afară de aceasta, a investit resurse proprii pentru amenajarea încăperii pentru şinşile.
„Până acum am investit, inclusiv grantul, vreo 17.000 de euro, dar încă avem cheltuieli foarte mari. Nu am apelat la credite, părinţii ne ajută. Ei au încrederea că noi vom face ceva frumos aici, ca să nu plecăm peste hotare”, precizează antreprenoarea.
Lilia este convinsă că afacerea este una profitabilă // FOTO: eco.md
Fură din experienţa „tatălui şinşilelor” din Moldova
Secretele creşterii şinşilelor Lilia le descoperă pe Internet, dar are şi un mentor bun.
„În ţara noastră sunt deja peste 20 de fermieri care cresc şinşile, dar oricum este încă ceva inovator pentru R. Moldova. Colaborăm cu Mihai Stăvilă din Ialoveni, considerat‚ tatăl şinşilelor’ din Moldova, care mi-a vândut familiile şi ne livrează hrana pentru animale. El şi zi şi noapte ne răspunde la întrebări. Nu ne este un concurent, ci mai degrabă un mentor”, explică tânăra.
„Sunt nişte animăluţe sensibile”
În general, creşterea şinşilelor nu este „obositoare”, spune proprietara afacerii: „Nu avem prea mult de lucru cu ele. În planul de afaceri este indicat că vom crea trei locuri de muncă, dar deocamdată nu avem angajaţi pentru că nu avem nevoie. Dimineaţa, timp de vreo jumătate de oră, le hrănesc şi seara la fel le hrănesc şi le fac băiţa cu nisip, au o blăniţă foarte deasă care necesită curăţire. O dată în săptămână se face curăţenie. Dacă ele au condiţiile necesare şi hrană de calitate, întreţinerea nu e complicată”.
Principala provocare este asigurarea unor condiţii optime pentru şinşile, similare habitatului natural din care provin.
„Sunt animale sensibile, de pe undeva din munţii Americii de Sud, din Chile, şi evident acolo sunt alte condiţii. Am cumpărat condiţionere pentru a asigura temperatura constantă între 16 şi 24 de grade Celsius, ventilatoare pentru că au nevoie de aerisire şi deumidificator pentru a menţine nivelul umidităţii în încăpere între 50-60%”, a menţionat Lilia.
Peste hotare prețul blănurilor de şinşila variază între 40 și 100 euro // FOTO: eco.md
Blănurile ajung în Bulgaria şi Ungaria
Blănurile de şinşila din R. Moldova ajung în Bulgaria sau Ungaria, acolo unde sunt întreprinderi specializate de prelucrare a lor. Deocamdată, micii crescători nu le pot exporta direct pentru că nu dispun de cantităţi suficient de mari.
„Mihai Stăvilă colectează blănurile de la majoritatea producătorilor şi le livrează peste hotare în partide mari, de câte vreo mie de blăniţe. Vindem cu 30 de euro blăniţa, dar peste hotare preţul uneia variază între 40 şi 100 de euro. Pentru o imagine generală trebuie spus că pentru o haină scurtă se folosesc aproximativ 50 de blăniţe. În prezent, construim o încăpere mai mare, pentru că în acest an vrem să sporim cu cel puţin 50% numărul de şinşile. Vrem să ne lărgim ca să avem posibilitatea să exportăm singuri”, a relatat Lilia Verlan.
Pentru că este abia la început, antreprenoarea spune că încă nu a „gustat” din venituri, dar este convinsă că afacerea este una profitabilă.
O îndeletnicire cu perspectivă în R. Moldova
Din spusele Liliei Verlan, în prezent, în R. Moldova există vreo 20 de crescători de şinşile. Totuşi, o statistică oficială nu există pentru că majoritatea crescătorilor sunt persoane fizice, potrivit reprezentanţilor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). Cert este că această ramură a sectorului zootehnic prinde contur.
„Producerea blănurilor de şinşilă este un domeniu nou şi profitabil dacă analizăm experienţa României, de exemplu. Există cerere destul de mare pe piaţă, nu este atât de complicat de întreţinut animalele, investiţiile nu sunt enorme. Este un domeniu bun pentru oamenii care la sate nu au mari terenuri sau comparativ cu alte domenii în care sunt necesare investiţii mari. Fermierii care au experienţă cu alte categorii de animale care se cresc în cuşti, cum ar fi iepurii, nutriile, pot să crească şi şinşile. Cred că fermierii care au şinşile ar trebui deja să se unească într-o asociaţie ca să facă schimb de experienţă”, consideră directorul ANSA, Gheorghe Gaberi.
Sursa: agrobiznes.md
