Năutul – o cultură rezistentă la secetă și înghețuri târzii! La aceste caracteristici se adaugă și faptul că este o plantă fixatoare de azot, ceea ce constituie principalele avantaje pe care le are această plantă în competiția cu alte plante verzi care se încadrează la subvenția pentru înverzire alături de soia, mazăre, linte, lucernă etc. Pentru acei fermieri care nu au sistem de irigații năutul poate fi o soluție de luat în calcul tocmai pentru că îți asigură un nivel de producție ridicat, chiar și în condiții de secetă agresivă.
George Cireap este un fermier din localitatea Frătești, județul Giurgiu, care cultivă aproape 1.500 de hectare de teren într-o zonă în care Dunărea se află extrem de aproape de terenurile agricole, dar a cărei apă nu poate fi folosită la încărcarea sistemului de irigații pentru că acesta este vechi și nefuncțional. În aceste condiții soia nu poate fi o variantă pentru subvenția la înverzire, tocmai de aceea fermierul s-a îndreptat către cultura de mazăre și cea de năut, mai puțin cultivat de producătorii români, în ciuda faptului că există cerere pe piață, iar tehnologia de cultură nu este una foarte complicată.
A făcut trecerea de la profesor de filozofie, la cea de fermier
Începuturile lui George Cireap în agricultură nu au fost deloc ușoare. După Revoluția de la 1989 a trebuit să își găsească o altă ocupație întrucât meseria de profesor de filozofie nu mai era la mare căutare în acele vremuri. Având puțin pământ s-a gândit să se apuce de agricultură în ciuda faptului că nu prea cunoștea acest domeniu.
”Am trecut de la meseria de dascăl, la cea de fermier. Am început cu agricultura încet, cu suprafețe mici așa cum au început mai toți cei care și-au schimbat meseria după 1989. Pe măsura dezvoltării abilităților, a resurselor, a experiențelor și a cultivării unei relații de încredere cu deținătorii de terenuri exploatația s-a dezvoltat, a crescut afacerea și astăzi am ajuns să cultivăm o suprafață de 1.450 de hectare. În proprietate avem în jur de 30% din suprafața pe care o avem în exploatare, restul este în arendă. Este o afacere în care toate familia este implicată, lucrez în firmă cu cei doi fii și contribuim fiecare cu energia, priceperea lui pentru prosperitatea afacerii”, a declarat pentru www.agrointel.ro George Cireap, un fermier din localitatea Frătești, județul Giurgiu care cultivă aproape 1.500 de hectare.
15% din suprafața va fi alocată leguminoaselor
Zona în care fermierul giurgiuvean își desfășoară activitatea este una extrem de dificilă din punct de vedere al condițiile pedoclimatice. Lipsa precipitațiilor din timpul anului, dar și arșița din mijlocul verii, face că, asolamentul să fie unul dimensionat corespunzător. Tocmai nivelul scăzut al precipitațiilor, dar și lipsa sistemul de irigații l-au determinat pe fermier să aleagă din categoria leguminoaselor care se califică pentru plata pe înverzire, mazărea și năutul, culturi rezistente la secetă și care oferă un nivel satisfăcător de producție.
”În zona această de câmpie a Bărăganului condițiile pedoclimatice te forțează să cultivi anumite specii pe care le avem în vedere marea majoritate a fermierilor din această zonă. Aici intră culturile cerealiere care ocupă o pondere importantă în cadrul exploatație. Avem în vedere și cultivăm, din familia oleaginoaselor- rapița de toamnă. Pentru primăvară vom lua în considerare porumbul, floarea soarelui și leguminoase. În această categorie am făcut opțiunea pentru mazăre și năut. Aproximativ 15% din suprafață va fi ocupată de leguminoase”, ne-a spus producătorul agricol.
Năutul preferă zonele secetoase
Năutul se pretează a fi cultivat în zonele secetoase și unde există riscul manifestării înghețurilor târzii.
”Am ales mazărea și năutul tocmai pentru că pretențiile culturii de soia față de apă sunt foarte mari. Am riscat și am cultivat și soia, iar rezultatele au fost mult sub așteptările noastre, față de investiția pe care am făcut-o. Atât mazărea, cât și năutul au un comportament mai adaptat la condițiile de climă care sunt în această câmpie. Anul trecut am cultivat mazăre și am obținut o producție de aproape 4 tone/ha și nu am avut probleme la valorificare, am găsit piață de desfacere fără probleme. Acestea este un motiv în plus pentru a cultiva leguminoase, având în vedere și importanța pe care o au în sistemul de rotație a culturilor. Cred că va crește exponențial suprafața alocată pentru leguminoase”, a explicat George Cireap, care sunt motivele care îl determină să cultive aceste specii de leguminoase.
Producții de 4,6 t/ha la rapiță și 7,6 t/ha la grâu
În ceea ce privește nivelul de producție înregistrat la celelalte culturi, fermierul s-a situat peste media înregistrată la nivel de țară.
”2016 a fost un an greu, pot spune că jumătate ne-a mers bine, jumătate am stat prost. La culturile de toamnă, la rapiță am obținut o producție de bună, ajungând pe unele suprafețe chiar la o producție de 4.600 kg/ha. La grâu producția a fost foarte bună având în vedere zona de cultură, am obținut undeva la peste 7.600 kg/ha pe anumite parcele. Au fost rezultate bune, care au asigurat o valorificare bună a investițiilor efectuate. În schimb, la culturile de primăvară producțiile au fost mai slabe. Producția medie a fost de 4.800 kg/ha la porumb, iar la floarea soarelui în jur de 3.300 kg/ha”, ne-a vorbit fermierul, despre producțiile înregistrate în anul precedent.
În România zonele favorabile de cultură pentru năut sunt reprezentate de Dobrogea, Câmpia Română, Câmpia de Vest și Sud-Vest, câmpia de sud a Moldovei. Mai concret poate fi cultivat în județele: Tulcea, Brăila, Buzău, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Olt și Dolj.
Năutul se poate cultiva după orice plantă, însă nu se recomandă să revină după el şi alte leguminoase. În zona de cultură de la noi, năutul revine după cereale sau floarea-soarelui. El este o bună premergătoare pentru grâul de toamnă.
Pentru năut, solul are nevoie de o arătură adâncă
Succesiunea, momentul şi modul de executare a fiecărei lucrări depind de planta premergătoare, de starea de umiditate a solului, de gradul de îmburuienare etc.
Pentru cultura năutului, arătura de bază este adâncă de 20-22 cm şi trebuie să fie executată toamna cât mai devreme. Arăturile efectuate vara se lucrează în mod repetat până în toamnă (se grăpează), lucrări prin care este nivelat terenul, sunt mărunţiţi bulgării şi sunt distruse buruienile care răsar, reducând, astfel, rezerva de buruieni.
În primăvară terenul se lucrează cât mai timpuriu posibil, dar numai după ce apa s-a scurs în profunzime, pentru a evita compactarea exagerată prin trecerea agregatelor agricole; din aceleaşi motive, trebuie redus la minimum numărul de treceri pe teren cu agregatele agricole.
În primăvară, la năut sunt necesare două lucrări de grăpat, dintre care o lucrare de grăpat la desprimăvărare, pentru mobilizarea solului şi o a doua lucrare, efectuată chiar înainte de semănat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu câmpuri de grapă cu colţi şi lamă nivelatoare, pentru mobilizarea solului pe adâncimea de semănat.
Semănatul năutului se face la sfârșitul lui februarie, începutul de martie
Pentru semănat, seminţele de năut trebuie să aibă puritatea peste 96%, iar germinaţia peste 90%.
Semănatul nputului se face în urgenţa întâi, când solul are circa 4˚C. Întârzierea semănatului în zona lui de cultură duce la uscarea solului, decalarea răsăririi şi fructificării, respectiv la scăderi ale producţiei. Densitatea de semănat la năut, este de circa 40 boabe germinabile la m². În zone umede se recomandă 50 boabe/m².
La năut, distanţa între rânduri influenţează mai puţin producţia, putându-se semăna în rânduri simple sau duble, la 60-70 cm, pentru a se putea prăşi. Adâncimea de semănat este de 5-7 cm, în funcţie de textura şi umiditatea solului.
Cantitatea de sămânţă folosită la semănat este de 80-120 de kg/ha, în funcţie de densitatea stabilită.
Îngrijirea culturii de năut
Imediat după semănat se face o lucrare cu tăvălugul, iar înainte de răsărire se execută o lucrare cu grapa care distruge buruienile şi crusta. Când plantele au 4-6 cm se face o lucrare cu sapa rotativă, în perioadele în care plantele pierd turgescenţa.
Lucrarea de îngrijire principală este prăşitul, care trebuie repetată de 2-3 ori, în aşa fel încât cultura să rămână tot timpul curată de buruieni, iar solul să se menţină afânat la suprafaţă.
Se obțin producții de 2.000-2.200 kg/ha
Unul din marele avantaj al culturii de năut este reprezentat de faptul că păstăile sunt indehiscente, adică nu plesnesc la coacere atunci când ajung la maturitate, deci nu sunt pierderi de boabe prin scuturare la recoltare.
Având coacerea mai uniformă decât celelalte leguminoase pentru boabe, portul erect şi păstăi indehiscente, năutul se pretează mai bine la recoltatul mecanic. Se recoltează când păstăile sunt galbene şi frunzele scuturate, în două etape sau direct cu combina. Întârziind recoltatul, rezultă seminţe tari, care fierb greu.
Producțiile pe hectar în mod obișnuit se situează în limitele a 2.000-2.200 kg/ha, în timp ce pragul de rentabilitate al culturii este de 1. 200 kg/ha boabe.
