Morcovul este o cultură atractivă atât pentru cei care dețin suprafețe mici, cât și pentru o afacere dezvoltată pe hectare întregi, iar tehnologia de cultivare nu este una care să pună probleme majore.
Înființarea culturii de morcov se face prin semănare direct în câmp. Pregătirea terenului începe din toamnă, când se desființează culturile premergătoare, se face o discuire și o fertilizare cu 300 kg/ha superfosfat și 200kg sare potasică. Încorporarea îngrășămintelor chimice se poate face odată cu arătura adâncă la 20-30 de cm.
Ca lucrări de primăvară, se execută un grăpat perpendicular pe arătură, o fertilizare cu azotat de amoniu (100-150 kg/ha), mărunțirea și modelarea solului în straturi înălțate.
Cu 6-7 zile înainte de semănat se erbicidează cu Dual Gold 960 EC (0,8-1 l/ha) sau Linurex 50SC (1,5-2 l/ha) şi se încorporează în sol la 6-8 cm adâncime, cu grapa cu colţi reglabili.
Semănatul semințelor de morcov se realizează primăvara timpuriu când solul este bine aprovizionat cu apă, este sfatul specialiștilor de la Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava.
Distanţa între rânduri este de 25-30 cm, iar adâncimea de semănat este de 1-1,5 cm. Pentru 100 mp, este necesară 0,05 kg sămânţă.
Lucrări de întreţinere:
– tăvălugirea semănăturii cu tăvălugul neted;
– o praşilă oarbă în cazul formării crustei sau apariţiei buruienilor;
– 4-5 praşile manuale;
– răritul, care se execută atunci când plantele au 4-5 frunze, asigurând o distanţă de 4-5 cm între plante/rând;
– irigarea se face după semănat şi se repetă la 2-3 zile, cu norme de 80-100 m3 /ha, pentru asigurarea umidităţii necesare răsăririi plantelor şi de 5-6 ori în perioada îngroşării rădăcinilor, cu norme de 300-400 m3 /ha. În zonele bogate în precipitaţii sunt suficiente 2-3 udări.
Fertilizarea fazială se recomandă, mai ales, în condiţii de irigare şi pe solurile sărace. Îngrăşămintele se aplică în două reprize: prima când plantele au 3-4 frunze, după rărit, iar a doua când începe îngroşarea rădăcinii la 25-30 zile interval, folosind doze de azot 17-24; fosfor 18-24 şi potasiu 23 kg/ha.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor se are în vedere tot timpul perioadei de vegetaţie. Principalele boli întâlnite la morcov sunt: putregaiul umed, alternarioza morcovului, făinarea, putregaiul alb, septorioza pătrunjelului, iar dintre dăunători, pagube importante produc: viermele sârmă, păduchele verde al morcovului.
Produsele folosite pentru combaterea chimică sunt:
– ALCUPRAL 50 PU (0,5%) -4-5 kg/ha – pentru alternarioză;
– TOPSIN AL 50 PU (0,1%) 1,0 kg/ha – pentru făinare;
– DECIS 2,5 EC (0,04%) – păduchele verde al morcovului.
Combaterea ecologică presupune următoarele măsuri:
-evitarea culturii morcovului în soluri argiloase cu exces de umiditate;
-prevenirea culturii pe acelaşi teren după 3- 4 ani;
-efectuarea de arături adânci în toamnă pentru îngroparea resturilor vegetale;
-folosirea la semănat a unei seminţe dezinfectate cu apă caldă la 50 ºC timp de 15 minute;
-a apariţia muştelor se pot face tratamente cu infuzii de plante puternic mirositoare (pelin, foi de ceapă, usturoi). Suprafeţele mici pot fi acoperite cu plase antiinsecte în timpul perioadei de zbor a muştelor (mai-iunie).
-atacul de alternarioză sau făinare poate fi limitat printr-un tratament de acoperire cu zeamă bordeleză 0,2% + Sulf micronizat 0,2%.
Recoltarea morcovilor se face la sfârşitul lunii septembrie şi în luna octombrie. Lucrarea se face manual cu cazmaua sau, dacă există resurse financiare, cu o mașină de recoltat.
Plantele se adună în grămezi. La rădăcinile destinate consumului frunzele se îndepărtează de la colet, iar la cele destinate culturilor semincere se rup la 1-2 cm deasupra coletului. Rădăcinile se curăţă de pământ şi se păstrează în silozuri sau pivniţe.
Sursa: agrointel.ro
