Vlad Filat, ex-Prim-ministru al Republicii Moldova, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), a analizat mandatul prezidențial al Maiei Sandu (2020-2024) și a constatat că a fost marcat de provocări semnificative, într-un context dificil atât din punct de vedere economic, cât și social.
Potrivit spuselor sale, în pofida promisiunilor de îmbunătățire a nivelului de trai și de reformare a instituțiilor-cheie, cifrele arată o imagine complexă, cu o serie de dificultăți pe multiple planuri: de la criza demografică și stagnarea economică, la creșterea inflației și dublarea datoriei publice.
Vlad Filat, în cadrul unei conferințe de presă, a venit cu o prezentare ce evidențiază punctele esențiale și oferă o evaluare detaliată a principalelor rezultate ale mandatului, subliniind impactul acestora asupra economiei, educației și calității vieții cetățenilor.
„1.Cea mai severă: Criza Demografică
În ultimii patru ani, Moldova se confruntă cu cea mai gravă criză demografică din istoria sa recentă. S-a înregistrat cel mai mare val migraționist de la obținerea independenței, însoțit de o scădere record a natalității. Anual, numărul nașterilor a scăzut sub pragul de 24.000 – un nivel atât de scăzut nu s-a mai înregistrat în Moldova de cel puțin 180 de ani.
Sporul natural negativ a atins cote fără precedent, contribuind la o pierdere de peste 220.000 de persoane în total. Această criză este accentuată de faptul că tinerii între 18 și 35 de ani reprezintă majoritatea celor care emigrează.
În paralel, Moldova se confruntă cu o migrație internă puternică către municipiul Chișinău, fenomen care s-a intensificat începând din 2021 și care lasă în urmă sate depopulate.
2.Migrația Tinerilor, ruinarea speranțelor
Dintre toate crizele demografice, cea mai gravă rămâne intensificarea migrației tinerilor peste hotare. În prezent, peste 40% dintre tinerii din Republica Moldova se află deja în afara țării, iar dacă această tendință va continua, în 3-4 ani numărul tinerilor plecați va depăși pe cel al celor rămași acasă.
Cea mai îngrijorătoare este migrația femeilor tinere, viitoarele mame ale generațiilor următoare, ceea ce ne face să ne îngrijorăm că, în câțiva ani, numărul de copii moldoveni născuți în afara țării va depăși numărul celor născuți în Republica Moldova.
3. Cea mai profundă stagnare a PIB-ului din ultimii 25 de ani
Acești patru ani au fost marcați de fluctuații ale PIB-ului, iar, în final, se preconizează o creștere cumulativă de maxim 1,3% – cea mai scăzută creștere economică înregistrată în ultimii 25 de ani.
Incompetența și lipsa de viziune au dus la pierderea acestor patru ani, iar la ritmul actual, ar fi nevoie de cel puțin încă 30 de ani pentru ca economia Moldovei să ajungă la nivelul anului 1989.
În perioada de guvernare anterioară, creșterea PIB-ului a fost de aproximativ 3% pe an.
4. Inflația galopantă, o eroziune completă a guvernării actuale
În ultimii patru ani, Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere de prețuri din ultimele două decenii și jumătate, confruntându-se cu o inflație cumulativă de peste 62%. Aceasta înseamnă că un produs care costa 100 lei în 2020 ajunge acum să coste peste 162 lei.
Cel mai grav impact al inflației a fost resimțit la produsele de primă necesitate, lovind puternic în categoriile sociale vulnerabile. Moldova a deținut tristul record de țară cu cea mai mare rată a inflației din Europa, cu prețuri care au crescut de trei ori mai mult decât media europeană, unde inflația a fost sub 20 % în aceeași perioadă. Situația este și mai alarmantă dacă luăm în considerare că inflația în Moldova a depășit-o cu mult și pe cea din Rusia și Ucraina, țări aflate în război.
5. Datoria Publică Dublată și povara împrumuturilor costisitoare
Datoria publică a Republicii Moldova s-a dublat, crescând de la 57 miliarde lei (27,5% din PIB) în 2019 la 110,7 miliarde lei (33,8% din PIB) în trimestrul II din 2024. Actuala guvernare a reușit performanța de a contracta împrumuturi în doar patru ani într-o valoare mai mare decât toate guvernările anterioare la un loc, de la obținerea independenței.
În ciuda promisiunilor privind susținerea externă, granturile raportate la PIB au fost de 2,6 ori mai mici decât în 2014, când reprezentau 3% din PIB, echivalentul a 10 miliarde lei anual în prezent. În loc de finanțare externă avantajoasă, guvernarea actuală a apelat masiv la împrumuturi interne, care constituie aproximativ 80% din totalul împrumuturilor recente și sunt de 4-5 ori mai costisitoare decât cele externe.
În consecință, deservirea datoriei publice a crescut de trei ori, ajungând la 14,3 miliarde lei în 2023, din care peste 5,2 miliarde lei reprezintă dobânzi anuale pentru împrumuturile contractate.
6. Creșterea nominală a salariilor bugetare și erodarea puterii de cumpărare
Deși salariul nominal în sectorul bugetar a crescut de la 7.282 lei lunar în 2020 la 12.190 lei lunar în 2024, această creștere nu a reușit să țină pasul cu inflația accelerată din ultimii ani. Ca urmare, salariul real al bugetarilor s-a menținut sub nivelul din 2020 pe parcursul mandatului Maiei Sandu, iar abia în 2024 este estimat să fie puțin peste nivelul din 2020.
Situația este și mai dificilă în sistemul educațional, unde salariul mediu, de doar 10.046 lei lunar în anul de studii 2023/24, rămâne mult sub media salariului bugetar. Puterea de cumpărare a cadrelor didactice a scăzut cu 8% față de 2020, ceea ce pune presiune pe acest sector esențial pentru dezvoltarea viitoare a țării.
7. Deficit record al Contului curent
Moldova a înregistrat un deficit record al contului curent de -698 milioane $ în trimestrul II din 2024, față de -19 milioane $ în 2020. Această evoluție reflectă o dependență tot mai mare de finanțarea externă și adâncește vulnerabilitățile economice.
În 2020, deficitul era de -19 milioane $, urcând în anii următori până la -387 milioane $ în 2023.
8. Exporturile moldovenești în cădere liberă – un semn al lipsei de viziune guvernamentală
Exporturile Republicii Moldova sunt în declin de mai bine de un an și jumătate, înregistrând o scădere de aproximativ 700 milioane USD față de vârful atins în 2022 și prezentând o tendință clară de scădere în continuare. Această scădere majoră subliniază lipsa de viziune și strategie din partea actualei echipe guvernamentale pentru susținerea și adaptarea exporturilor la cerințele pieței internaționale.
Vulnerabilitatea exporturilor moldovenești este amplificată de dependența de agricultură, care reprezintă circa 45% din exporturi și este extrem de expusă la condițiile climaterice. Incapacitatea de a transforma Moldova într-o soluție alternativă de export pentru Ucraina agravează și mai mult această situație, punând presiune pe economia țării și pe veniturile producătorilor locali.
9. Libertățile economice în Republica Moldova în 2024
Recent, Fraser Institute a publicat „Economic Freedom of the World, 2024 Annual Report”, iar rezultatele sunt alarmante pentru Republica Moldova. În acest raport, Moldova a înregistrat a doua cea mai mare scădere din lume ocupând locul 89, cu un scor general de 6.49 în clasamentul libertății economice.
10. Industria și Agricultura – un eșec al politicilor economice
Lipsa unor politici economice coerente, incapacitatea de a face față provocărilor și reintroducerea vechilor scheme de monopol și clientelism politic în întreprinderile de stat au dus la o stagnare severă în agricultură și industrie. Timp de patru ani, aceste sectoare s-au aflat într-o „comă cronică”, iar micile salturi de creștere au fost, de fapt, semne ale unei economii în agonie, fără dezvoltare reală.
În ritmul actual, în precedenții cinci ani, Republica Moldova abia a reușit să recupereze nivelul economic din 2019, marcând ani pierduți fără progres în agricultură și industrie. Această lipsă de perspectivă economică a accentuat exodul cetățenilor, contribuind la cel mai mare val de migrație din istoria țării, un fenomen care slăbește și mai mult economia națională.
În anii anteriori, aceste sectoare înregistrau creșteri extrem de modeste de 2-3% pe an, dar care erau de 5 ori mai mari decât în această perioadă regretabilă pentru Moldova.
11. Fondul Rutier subfinanțat
Fondul rutier a primit cu 1,7 miliarde lei mai puțin decât era planificat, încetinind dezvoltarea infrastructurii rutiere.
Comparație: În 2012, 80% din accizele pe produse petroliere mergeau către drumuri; această cotă a fost semnificativ redusă.
12. Investiții Publice Reduse
Investițiile publice au scăzut la doar 1,3% din PIB în 2023, în contrast cu 2,1% în 2014. Acest nivel redus de alocare bugetară pentru infrastructură și alte proiecte esențiale afectează semnificativ dezvoltarea pe termen lung a țării și capacitatea de a atrage noi investiții.
Comparație: Dacă s-ar fi menținut nivelul din 2014, investițiile publice ar fi trebuit să ajungă la 6,8 miliarde lei anual.
13. Șocul energetic pentru populație și mediul de afaceri
Populația Republicii Moldova a fost lovită de cel mai mare șoc energetic din istoria țării și cel mai sever din Europa. Tarifele la gazele naturale au crescut de 6,3 ori în doar doi ani, de la 4,64 lei/m³ în 2020 la 29,27 lei/m³ în 2022. Raportat la puterea de cumpărare, nicio altă țară europeană nu a trecut printr-o criză energetică de o asemenea amploare, lăsând populația să suporte o povară foarte grea.
Agenții economici au fost, de asemenea, afectați de această creștere drastică a tarifelor – în niciun alt stat european companiile nu au înfruntat o majorare de peste 6 ori a costurilor energetice. Criza a fost agravată de lipsa unei piețe concurențiale reale, deoarece operatorii independenți, care reprezintă doar 7% din piață, s-au confruntat cu bariere administrative și concurență neloială.
Criza energetică din Moldova este rezultatul unei combinații de incompetență, corupție și lipsă de transparență în achizițiile de gaze naturale. Aceste deficiențe grave vor face, cel mai probabil, obiectul unor anchete și investigații în viitorul apropiat.
Pentru informare, în UE, prețurile au crescut de doar 2,8 ori.
14. Educația lovită de criza demografică și migrație
Cel mai puternic val de migrație lovește dur în sistemul educațional. În ultimii ani, peste 70 de școli au fost închise inclusiv 3 școli profesional tehnice. Iar mai mult de 2.500 de profesori și-au pierdut locul de muncă. Totodată, în satele Moldovei se resimte o lipsă acută de cadre didactice.
Declinul rural: Migrația afectează grav satele, care devin tot mai depopulate, lăsând școlile fără elevi. Fenomenul este determinat atât de migrația externă, cât și de migrarea internă către Chișinău, unde mii de copii s-au mutat împreună cu familiile lor.
15. Pensia și prețurile la produsele vitale pentru persoanele în etate
Majorarea pensiei nominale de la 1,912 lei în 2020 la 3,800 lei în acest an reflectă o creștere considerabilă la nivel de valoare absolută. Totuși, acest salt nu a adus o îmbunătățire reală a calității vieții pensionarilor, dat fiind că inflația și scumpirea serviciilor și produselor de bază au depășit cu mult această creștere nominală. Principalul impact a venit din explozia prețurilor la produsele esențiale pentru pensionari, precum gazele naturale, care s-au scumpit de peste 6,3 ori. Prețurile la legume, un element de bază în alimentația pensionarilor, au crescut de 2,5 ori, iar serviciile comunale s-au scumpit de 2,3 ori. La acestea se adaugă și creșterile semnificative la produsele lactate și la pâine, unde prețurile au avansat cu 40-50%. Astfel, în termeni de putere de cumpărare, pensia reală de azi rămâne sub nivelul din 2020, subminând capacitatea pensionarilor de a-și acoperi necesitățile de bază în mod adecvat, chiar și cu o pensie nominal mai mare” – a enumerat liderul PLDM.
Vlad Filat a concluzionat că, în ultimii 4 ani, Republica Moldova a fost condusă pe baza unui populism ieftin, marcat de promisiuni de fațadă și bravadă, care nu au făcut decât să camufleze lipsa de competență și corupția la toate nivelurile administrației.
„Criza demografică, scăderea nivelului de trai și stagnarea economică nu sunt simple eșecuri inevitabile, ci rezultate directe ale incompetenței și ale unei administrații axate mai degrabă pe loialitate politică decât pe competență. În locul unui sprijin real pentru cetățeni, guvernarea s-a rezumat la încurajarea clientelei politice și la menținerea monopolurilor, sacrificând astfel interesele Moldovei pe termen lung. Politicile de fațadă și angajările făcute strict pe criterii de fidelitate politică au condus Moldova în cel mai dificil punct din ultimele decenii, iar pentru a reveni pe drumul dezvoltării va fi nevoie de reforme profunde și de o administrare eficientă, bazată pe profesionalism și integritate”, a subliniat politicianul.
