Valentina Buliga, directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), în cadrul proiectului PROVINCIAL.md, a spus că își încarcă bateriile în satul de baștină, iar apoi revine la Chișinău. Totodată, a îndemnat autoritățile centrale să nu uite de unde au pornit și să se întoarcă de fiecare dată cu drag la baştină.
„Sunt născută în satul Horeşti din raionul Făleşti, un sat pitoresc, amplasat pe malul Prutului. Cu regret, revin în localitatea de baştină rareori. Bineînţeles, mi-aş dori mult mai des, dar în funcţie de posibilităţi, mă duc cu mare plăcere acasă, la casa părintească. Părinţii nu mai sunt şi cu mare drag şi dor plec în satul de baştină de câte ori am posibilitate”, a spus Valentina Buliga.
În același timp, a ținut să adauge: „Acolo aerul este mai curat, acolo nucul de la poartă mă aşteaptă, acolo e grădina, ograda unde am copilărit, unde am lucrat. Îmi încarc bateriile, mă umplu de energie şi revin la Chişinău”.
Întrebată cum era localitatea copilăriei, Valentina Buliga a comunicat: „Un sat de oameni gospodari, un sat de răzeşi, cu mulţi copii, cu o şcoală frumoasă, cu o grădiniţă minunată, cu un centru de sănătate, cu o casă de cultură care la această etapă are nevoie de reparaţie. Mi-a rămas în amintire Horeştiul meu drag ca un sat frumos, care, cu regret, a îmbătrânit şi aşteaptă cu dor să revină copiii şi nepoţii plecaţi în depărtare”.
„Îmi amintesc cu o deosebită plăcere de obiceiurile şi tradiţiile legate de sărbători precum Paştele, Sfântul Vasile, Anul Nou pe stil vechi şi pe stil nou, 9 mai, care era îmbinat cu Paştele Blajinilor. Amintiri frumoase îmi trezesc şi mirosul de cozonac, cuptorul plin de bucate tradiţionale, săndăluţele şi rochiţele cumpărate pentru sărbători, iar cele mai scumpe momente ţin de atmosfera modestă, caldă, de curăţenia ca la farmacie şi de bunătatea oamenilor dragi”, a mai spus Valentina Buliga.
„Ce s-a schimbat vizibil în ultimii 20 de ani?”, am întrebat-o pe intervievată. „Satul care altădată nu avea apă acum are apă, drumuri mai bune, o grădiniţă, un centru pentru copii şi un centru social. Acestea sunt elementele vizibile care s-au remarcat pe parcursul anilor. Însă, cea mai mare schimbare este că satul a îmbătrânit. Foarte multă lume a plecat, pentru că am avut o şcoală foarte bună – Şcoala medie din Horeşti – şi noi am plecat aşa, ca vrăbiuţele”, a spus ea.
Pentru a deveni atractivă pentru cei care pleacă în străinătate, potrivit directorului CNAM, în provincie este nevoie de proiecte de infrastructură, apă, canalizare, acces la servicii de educaţie şi la alte servicii de calitate. „Oamenii să aibă posibilitatea de a-şi deschide o afacere ca ulterior să ştie cum să-şi planifice viitorul şi să poată avea un trai asigurat”, a adăugat Buliga.
Totodată, am întrebat-o pe Valentina Buliga cum ar dori să arate satele Moldovei: „Satele Moldovei mele… – frumoase, tinere, dezvoltate, dar pentru asta avem foarte mult de muncit”.
„Satul a fost cândva părăsit, migraţia spre oraşe este un fenomen ce a afectat mult zona rurală. Îmi doresc ca satele să fie căutate, iar pentru aceasta trebuie să continuăm proiectele iniţiate deja de dezvoltare rurală. Mă refer aici la iluminatul stradal, construcţia unor sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, modernizarea drumurilor, dezvoltarea economică a satelor, crearea de noi locuri de muncă. Astfel, oamenii vor avea condiţii bune de viaţă şi vor valorifica avantajele unui trai într-un mediu curat şi sănătos”, a declarat directorul CNAM, pentru PROVINCIAL.MD.
Valentina Buliga, în cadrul proiectului, a venit și cu un mesaj pentru administraţia centrală în legătură cu localităţile rurale. „Să nu uite de unde au pornit, să se întoarcă de fiecare dată cu drag la baştină şi să ia aminte la vorbele poetului Lucian Blaga, care afirma că „veşnicia s-a născut la sat”, iar eu reiterez că înţelepciunea şi bogăţia noastră sunt în satele Moldovei”, a conchis directorul CNAM.
Mihaela Conovali
