În decursul lunii iulie, pe teritoriul ţării, s-a semnalat vreme caniculară și cu precipitații periodice, preponderent în zona de nord și centru a republicii. Temperatura medie lunară a aerului a constituit +22..+24ºС. Temperatura maximă a aerului a urcat până la +36ºC, iar cea minimă a aerului a scăzut până la +12ºС. Cantitatea de precipitaţii, în decursul decadei a III-a a lunii, pe 75% din teritoriu nu a depășit 1-10 mm, iar în restul teritoriului – a lipsit. În astfel de condiții, după cum precizează Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), s-au dezvoltat unele specii de boli şi dăunători ale culturilor agricole.
Preponderent în zona de sud a țării (Taraclia, Ceadîr Lunga, Comrat, Cimișlia, Cahul) a continuat atacul puternic de acarianul roșu comun la floarea soarelui (în rezultatul cercetării a 16346 ha, 4322 s-au dovedit a fi dăunate), porumb (4420 ha populate, din totalul de 17823 ha cercetate), însoțit de îngălbenirea, uscarea și căderea precoce a frunzelor.
Buha fructificațiilor a continuat să dăuneze culturilor solonacee, de porumb (cca 62 % suprafață dăunată din totalul de 16455 ha cercetate), floarea soarelui (3339 ha atacate din totalul de 12360 ha cercetate). Păduchii au dăunat majoritatea culturilor cerealiere (porumbul), culturile tehnice (sfeclă de zahăr, floarea soarelui, tutun), culturile legumicole (tomate, ardei, castraveți, varză), culturile bostănoase, culturile leguminoase (tutun). La porumb s-a semnalat dăunarea de larvele sfredelitorului porumbului (pe 28% din totalul de 3331 ha cercetate) și, în majoritatea raioanelor de nord și unele de centru, zborul adulților viermelui vestic al rădăcinilor de porumb (37 % suprafață dăunată din suprafața totală cercetată de 12276 ha). Continuă, de asemenea, dezvoltarea bolilor de tăciune(pe 222 ha din suprafața totală cercetată de 4058 ha).
Totodată, ANSA susține că, la floarea soarelui a continuat dezvoltarea putregaiului alb, alternariozei (3343 ha cercetate, afectate în proporție de 100%, cu procentul maximal al plantelor afectate de 16,6% în r. Basarabeasca), fomozei (76% suprafață afectată din totalul de 3343 ha cercetate) și fomopsisului (62% suprafață afectată din 3343 ha suprafață totală cercetată) la tulpină. La sfecla de zahăr a continuat atacul de molia minieră din a II-a generație (1335 ha afectate din totalul de 1902 ha cercetate), infectarea plantelor de cercosporioză și făinare. În același timp, la cultura de soie s-a semnalat zborul moliei (salcîmului) păstăilor de soia din generația a II-a, popularea cu tripși și acarieni, dar și manifestarea simptomelor de bacterioză (pe 568 ha din totalul de 1028 ha cercetate).
La culturile solonacee (cartof, vinete, tomate), la fel, a continuat dauna provocată de larvele din a II-a generație a gândacului din Colorado, popularea cu dăunătorii sugători, dezvoltarea fitoftorozei, pătării negre bacteriene, macrosporiozei, septoriozei, virozelor. La castraveți, pepenii verzi și galbeni a continuat atacul de tripși și acarieni, dezvoltarea bacteriozei și antracnozei. A continuă popularea verzei cu purici din a II-a generație, musculița albă de seră și buha verzei din a II-a generație.
În livezile de semințoase au dăunat acarienii (pe 94% suprafață din totalul de 464 ha cercetate), moliile defoliatoare, păduchele din San Jose, moliile miniere din generația a II-a (868 ha populate din totalul de 1793 ha cercetate), a continuat zborul fluturilor viermelui merelor, a prunelor din generația a II-a, depunerea ouălor și eclozarea larvelor acestora. În localități, fâșii forestiere și de-a lungul traseelor s-a semnalat zborul fluturilor omizii păroase a dudului din a II-a generație, și depunerea ouălor.
Totodată, a continuat dezvoltarea rapănului (2007 ha cercetate, afectate în proporție de 100%, cu până la 39% plante afectate în mun. Chișinău), făinării (343 ha afectate din totalul de 1088 ha cercetate) și arsurii bacteriene la măr și dezvoltarea rapănului în livezile de păr. În livezile de piersic a continuat zborul fluturilor moliei orientale și moliei vărgate a fructelor din generația a II-a, cu depunerea ouălor și hrănirea larvelor în lăstarii tineri și fructe. La prun, s-a înregistrat atacul provocat de viespea semințelor de prun (90% suprafață dăunată din totalul de 1101 ha cercetate ). La vișin și cireș s-a dezvoltat puternic cocomicoza (pe 171 ha, din suprafața totală cercetată de 392 ha), la prun – polistigmoza, iar la cais, prun și piersic – putregaiul fructelor.
La viţa de vie a continuat atacul acarienilor (3752 ha populate din totalul de 6182 ha cercetate), zborul fluturilor moliilor verzi și brune a strugurilor din generația a II-a, depunerea ouălor și eclozarea larvelor (181 ha afectate din totalul de 6721 ha cercetate, cu până la 11,3% struguri afectați în r. Cantemir – 790 ha). Dintre boli, dezvoltare însemnată a primit putregaiului alb și cenușiu, antracnoza (pe 931 ha din suprafața totală cercetată de 1372 ha) pe lăstari și struguri, făinărea (1368 ha cercetate s-au dovedit a fi în totalitate afectate de făinare, cu până la 23% struguri afectați – Ceadîr Lunga) și mana (pe struguri și frunze).
Dina Roșca
