Aspectul demografic pune o presiune enormă pe sistemul de pensionare al Republicii Moldova. Oamenii, după ani buni de muncă se pensionează, sperând că pensia le va aduce un trai decent, dar acest lucru nu se întâmplă. Una dintre explicați este presiunea demografică. Avem mulți bătrâni, dar nu avem tineri acasă, care să lucreze pentru a le oferi o pensie decentă. Este declarația făcută de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 3 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.
Expertul a spus că în anul 1970 mai puțin de 10% din populația Republicii Moldova avea peste 60 de ani. De atunci, această cifră a tot fost în creștere. În 2010 a ajuns la 14%. Însă, din 2014, de când Biroul Național de Statistică (BNS) a început să ofere date generale despre populația totală a Republicii Moldova (din țară și de peste hotare), dar și despre populația care se află cel puțin 12 luni într-un an în interiorul țării, coeficientul de îmbătrânire al populației a suferit schimbări. Dacă până atunci se credea că gradul de îmbătrânire al populației nu este chiar atât de mare, din 2015 s-a observat că numărul moldovenilor învârstă este mult mai mare decât s-a crezut și crește constant. În 2015 a ajuns la 18,1%, în 2020 – la 21,7%, iar în 2022 – la 22,7%.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, îmbătrânirea activă a populației Republicii Moldova are loc din câteva motive: 1) speranța de viață a oamenilor crește, iar acest fapt duce și la creșterea numărului persoanelor învârstă; 2) natalitatea este în scădere. În prezent avem cel mai scăzut nivel al natalității din istoria țării. Sporul natural este negativ. Populația Republicii Moldova a scăzut cu circa 100 de mii de persoane în perioada de independență; 3) migrația – avem circa 900 de mii de persoane plecate peste hotare, iar în interiorul țării rămân tot mai puțini ca să lucreze.
Economistul declară că presiunea pe sistemul de pensii este unul enorm. În 1990 erau 1 milion și 510 mii de oameni care munceau pentru 580 de mii de pensionari. Raportul era de aproape 3 angajați la un pensionar. După, a urmat o scădere dramatică a numărului de lucrători, ca în 2000 să ajungă la 697 de mii de angajați la 518 mii de pensionari. A urmat o continuă scădere, iar în 2010 s-a ajuns la 598 de muncitori pentru 461 de mii de pensionari. După 2010 și până în 2022, în Republica Moldova, numărul angajaților practic a rămas stabil, circa 600 de mii, iar cât privește numărul pensionarilor, el a crescut de la 461 de mii în 2010 la 525 de mii în 2022. Ca rezultat, astăzi avem 1,2 lucrători la un pensionar. Însă, pe lângă pensionarii după limita de vârstă, mai sunt și alte grupuri de pensionari. Astfel, presiunea pentru angajații din sectorul real al economiei este și mai mare.
Analistul economic susține că în economia moldovenească sunt aproximativ 25% lucrători în sectorul bugetar și 75% în sectorul real. În prezent, la 100 de angajați din sectorul real al economiei revine 180 de persoane, dintre care 33 sunt din sectorul bugetar, 111 pensionari după limita de vârstă, iar 33 sunt alte tipuri de pensionari, beneficiari de alte prestații și alocații sociale. Astfel, un lucrător din sectorul real al economiei întreține aproape 2 persoane, fie bugetari, pensionari după limită de vârstă și din altă categorie de pensionari sau beneficiari de alte prestații și alocații sociale. „Presiunea pe un angajat din sectorul real al economiei este mare și este imposibil ca să asigure un trai decent celorlalți”, a declarat analistul economic.
Expertul a menționat că în 2010 am avut 872 de mii de tineri apți de muncă, care au intrat în câmpul muncii și 460 de mii de persoane de peste 60 de ani, care au ieșit din câmpul muncii. La începutul anului curent, numărul persoanelor de peste 60 de ani era de 593 de mii, iar al tinerilor apți de muncă în jur de 600 de mii. Astfel, se estimează că în 2023 numărul persoanelor care intră în câmpul muncii va fi mai mic decât a celor care se vor pensiona. „Noi suntem practic în imposibilitatea menținerii sistemul actual de pensionare cu resursele proprii. Pe de o parte se nasc mai puțini copii, iar pe de altă parte tinerii pleacă peste hotare”, atenționează expertul.
Veaceslav Ioniță estimează că în țară au rămas în prezent 350 de mii de persoane de vârsta 18-29 de ani, iar 186 de mii de persoane din aceeași categorie de vârstă sunt peste hotare. Astfel, fiecare al treilea tânăr, care ar fi trebuit să lucreze în Republica Moldova, este plecat peste hotare. Din grupul de vârstă 30-44 de ani sunt în țară circa 593 de mii, iar 360 de mii peste hotare. „Acest grup de oameni trebuie cel mai mult să participe la protecția oamenilor care au ieșit la pensie. 4 din 10 oameni din această categorie de vârstă sunt peste hotare. Alte categorii de vârstă sunt mai mult acasă, decât peste hotare. Nu m-aș mira dacă vom ajunge ca cei de la 18 la 44 de ani în cea mai mare parte vor fi peste hotare, iar cei de peste 60 de ani acasă. Un sistemul de pensionare să-l menții astfel este practic imposibil”, declară Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că după 2015 avem o scădere continuă a numărului tinerilor, scădere cauzată de doi factori: 1) scad ei ca număr din cauza natalității scăzute; 2) scad ei ca prezență în țară din cauza plecării lor peste hotare. În prezent, ar fi în țară sub 500 de mii de tineri și circa 330 de mii peste hotare. Către 2030 există riscul ca tinerii moldoveni să fie mai mulți peste hotare decât în țară. „În prezent, deja avem aproape 40% din tinerii noștri peste hotare, iar dacă nu vom lua măsuri riscăm să avem peste 50% din tineri peste hotare și sistemul nostru de pensionare practic nu are cum supraviețui”, a afirmat economistul.
În ultimii opt ani, conform datelor statistice, raionul Cimișlia a pierdut 21,6% din populație; raionul Cantemir – 19,7%, Telenești – 19,3%, Călărași – 19%, Hâncești – 18,6%, Briceni – 17,9%, Nisporeni – 17,4%, Basarabeasca – 16,8%, Ștefan Vodă – 16,1%, Leova – 15,9%, Cahul – 15,4%, restul raioanelor sub 15%. În cazul raionului Nisporeni populația aproape că s-a înjumătățit și nu din cauza natalității scăzute, cât din cauza migrației masive peste hotare.
„Având un grad de îmbătrânire al populației care crește rapid, având un număr de oameni relativ redus care contribuie la sistemul de protecție socială am ajuns că pensia în Republica Moldova din păcate să fie mult mai joasă decât ar trebui să fie”, a spus economistul.
Potrivit analistului economic, Organizația Mondială a Muncii (OMS) consideră că omului, când se pensionează, trebuie să-i fie asigurată o pensie de cel puțin 40% din salariul mediu pe economie. În Republica Moldova, acest lucru nu se întâmplă. În perioada sovietică, pensia era de 30% din salariul mediu pe economie. În 1995 pensia a ajuns să reprezinte 55,6%, însă nu pensia era atât de mare atunci, dar salariile erau foarte și foarte mici. În 2000, pensia a ajuns să reprezinte doar 25,5% din salariul mediu pe economie, ajungând la minimul istoric. Către 2005 a crescut până la 36%. Apoi a urmat o scădere constantă până în 2020 când a ajuns să fie 29,5. Această scădere nu indică faptul că pensia nu a crescut, dar sistemul de indexare a fost în așa fel, dar și presiunea fiscală a fost enormă, factori care au arătat că pensia a fost în scădere în raport cu salariul mediu pe economie. În 2021 a reprezentat 30,5% din salariul mediu pe economie, iar în 2022 estimativ a ajuns la 33,3%. „Dar efortul a fost unul inuman. Guvernul ca să poată asigura această creștere comparabilă a pensiei, ținând cont de faptul că nu avem forțe de muncă, a fost nevoit să depună niște eforturi colosale. Guvernul, din cauza crizei energetice, a presiunilor enorme, a inflației fără precedent, a fost nevoit să includă majorări ale pensiilor. Inclusiv în 2021 pensia a crescut datorită faptului că a fost majorată substanțial pensia minimă. Anul trecut salariile au crescut foarte puțin cu doar circa 15%, însă pensiile au crescut mai repede cu 22%”, specificat analistul economic.
Expertul a mai remarcat că în 2010 pensia medie era 837 de lei. În 2020 a ajuns la 2068 de lei. În 2021 a crescut la 2595 de lei, iar în 2022 – la 3165 de lei. Creștere din ultimii doi ani a fost cauzată de doi factori: 1) în 2021 Guvernul de atunci s-a concentrat pe creșterea bunăstării celor mai vulnerabile pături ale societății; 2) în 2022 Guvernul a reacționat la inflația și la creșterea prețurilor, în special din sectorul energetic. Însă, remarcă expertul, chiar dacă pensia nominal a crescut, în valoare reală situația rămâne dificilă. A crescut pensia, dar inflația a fost tocmai 30%. Pentru pensionari inflația a fost de până la 40%, deoarece consumul lor de produse alimentare și costurile cu resursele energetice este cu mult mai mare, iar acestea au avut dintre cele mai mari creșteri de prețuri.
Veaceslav Ioniță a mai spus că din 2017 și până în 2020 pensia nominal creștea cu circa 12-13% anual. În 2021 a avut o creștere nominală de 25,5%. Însă, din cauza inflației mari, creșterea reală a veniturilor pensionarilor a fost de 10,2%. În 2022, pensia a crescut nominal cu 21,9%, însă ținând cont de inflația destul de mare, în realitate veniturile pensionarilor au scăzut cu 6,4%.
Economistul susține că dacă nu sunt salarii și dacă salariile nu cresc, Guvernul nu poate plăti pensii. Din nefericire, sistemul moldovenesc de pensionare, practic nu se poate întreține, și este menținut în baza transferurilor de la bugetul de stat. În perioada 2003-2008 primea de la bugetul de stat circa 15%. Din 2015 și până în 2020 statul a alocat 35% din buget sistemului de protecție socială. În 2021 – 40,1%, iar în 2022 – 44,3%. „Practic noi suntem nevoiți să luăm bani de la investiții, de la întreținerea sistemului de educație, de la toate cheltuielile publice necesare pentru a-i aloca sistemului de protecție socială”, a menționat economistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în condițiile în care în Republice Moldova gradul de îmbătrânire al populației crește constant și se apropie de 25%, din cauza migrației populației, în special a celei tinere, nu mai poate fi întreținut sistemul de protecție socială, astfel acest lucru se face din contul cheltuielilor menite să dezvolte țara. Dacă nu vor fi identificate măsuri de menținere a populației acasă, nemaivorbind de întoarcerea celor plecați, Republica Moldova riscă să ajungă în incapacitatea de a menține sistemul de protecție socială. „Migrația populației creează multe probleme, iar una dintre ele este incapacitatea de a dezvolta țara, deoarece suntem nevoiți să dăm banii pe care îi avem pentru plata pensiilor și a altor tipuri de prestații și alocații sociale”, a conchis Veaceslav Ioniță.
