„Condițiile climatice din perioada toamnă-iarnă au fost relativ calde și favorabile pentru hibernarea majorității dăunătorilor şi bolilor culturilor agricole. Este ştiut faptul, că activizarea agenților patogeni începe la valori reduse de temperatură (2-4ºC), prin urmare, odată cu reluarea vegetaţiei culturilor agricole și-au reluat activitatea şi aceștea”, comunică reprezentanții Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).
Combaterea speciilor nocive plantelor se va efectua în corespundere cu sistemele de măsuri elaborate, adică măsuri complexe, care includ diferite metode de combatere, planificate și aplicate rațional de la semănat și până la recoltat – mai spune sursa.
„Foarte important în diminuarea atacului de boli și dăunători au măsurile agrotehnice, care includ: prelucrarea solului, respectarea asolamentului, selectarea soiurilor, epoca optimă de semănat, fertilizarea echilibrată, precum și combaterea buruienilor”, se arată într-un comunicat al Agenției.
La începutul sezonului agricol, potrivit reprezentanților ANSA, este necesar de efectuat o analiză riguroasă a stării fitosanitare a culturilor agricole, în scopul depistării speciilor nocive şi evidenţa acestora, a gradului de dezvoltare şi răspândire și numai în baza acestor date se vor întreprinde măsurile necesare de combatere.
„Dupa topirea zăpezii în cultura grâului şi orzului de toamna pot aparea goluri sub forma de cuiburi. Pe sol sunt vizibile plante pierite, acoperite de un mucegai roz (mucegaiul zapezii sau Fusarium nivale). La umiditate înaltă în perioada topirii zăpezii, miceliul acestui parazit foarte repede se răspîndeşte pe suprafaţa solului, atacând frunzele, mai întâi cele alipite de sol, ulterior şi toată planta. Pe câmp se formează focare de plante pierite, sunt vizibile pleşuri. Simptomele dispar rapid în conditii de vreme însorita si cu vant. La temperatura aerului peste 5ºC s-au activizat agenții patogeni din sol, care provoacă putregaiul rădăcinii (spp.Helminthosporium, Rhizoctonia), ulterior dezvoltarea acestora se va manifesta sub formă de putregaiul tulpinii, care duce la apariția ”spicului alb”. În astfel de condiții dezvoltare va primi și făinarea (Eryziphe graminis)”, se arată în același comunicat.
În unele focare, comunică specialiștii, unde o parte din larve sunt de vârstă inferioară, va continua hrănirea larvelor gândacului ghebos. După efectuarea controalelor fitosanitare și depistarea a peste 2 larve /m² activ hrănindu-se, se va efectua tratament cu un insecticid, omologat la cultură.
„Pentru culturile de primăvară (rapiţa, mazăre, griu, orz, porumb, sfeclă, floarea soarelui), trebuie continuate lucrările de tratare a materialului semincer, atât cu insecticide cât şi fungicide. La rapiţa de toamnă, la temperatura aerului de 9-12ºС în decurs de 3-4 zile la rând, va începe popularea de gărgăriţele tulpinelor (Ceutorrhynchus napi, C. picitarsis, C. quadridens) care peste 8-10 zile vor depune ouăle în măduva tulpinilor. Pentru monitorizarea apariției și determinarea densității acestora, pe marginile câmpului se recomandă de amplasat capcane din plastic galben (min. 3 ex.) cu diametrul de 20 cm, în care se toarnă apă cu detergent pudră dizolvat (1 lingură/1 l de apă). Se stabilesc la nivelul plantelor (pe măsura creşterii plantelor acestea deasemenea trebuie ridicate). Odată cu începutul butonizării va începe popularea plantelor cu gândacul lucios și gândacul păros, care va fi de durată. Împotriva complexului de dăunători şi boli se vor efectua tratatmente de corecţie, cu produse de uz fitosanitar, omologate la cultură”, comunică ANSA.
În livezi, mai declară sursa, unde continuă tăiatul pomilor, se vor elimina ramurile afectate de boli, pomii pieriţi, precum şi curăţarea, tratarea rănilor, ulceraţiilor a altor leziuni a tulpinilor şi ramurilor de schelet. Rănile şi tăierile se vor dezinfecta cu soluţie de 3-4% sulfat de cupru, apoi se vor acoperi cu vopsea pe bază de ulei sau mastic de livadă. Instrumentul de tăiere periodic se va dezinfecta.
„În livezile tinere de toate speciile, în scopul diminuării acţiunii negative a oscilărilor bruşte de temperatură ale aerului pe coajă şi lemn, se va efectua văruitul tulpinilor şi ramurilor principale cu lapte de var de 20%, cu adăugarea a 3-4% sulfat de cupru. În livezile de măr, păr, prun în faza fenologică „umflarea mugurilor”, va începe năpârlirea larvelor păduchelui din San Jose, stadiu vulnerabil pentru dăunător la acţiunea insecticidelor. Prin urmare, în livezile populate de acest dăunător, în faza „urechişi” se recomandă de efectuat tratamente chimice. În martie-aprilie, când temperatura aerului atinge valori de peste 6°C, în livezile de măr va continua popularea pomilor cu gărgăriţe, mai nocivă fiind gărgăriţa florilor, care după o perioada de aproximativ 10 zile de hranire, femela depune câte un ou în boboc. La păr se va semnala depunerea ouălor și eclozarea larvelor puricelui melifer, hrănirea larvelor hibernante de moliil a livezilor”, comunică ANSA.
Totodată, declară specialiștii, în unele livezi se află o cantitate însemnată de agenţi patogeni ai rapănului (Venturia inaequalis, V.pirina), făinării (Podosphaera leucotricha), filostictozei (Filosticta mali, F piri), bacterioze (Pseudomonas syringae, Erwinia amylovora), citosporozei (sp. Cytospora). În scopul evitării afectării timpurii de acestea, primul tratament în livezile de măr, păr și gutui se va efectua la faza „urechiuşi”, utilizînd unul din fungicidele cu bază de cupru.
„În condiţiile climatice din luna martie livezile de specii sâmburoase trebuie protejate de boli, cum ar fi: băşicărea frunzelor de piersic (Tafrina deformans), care va primi dezvoltare însemnată pe vreme răcoroasă şi umedă, bacterioze (Pseudomonas syringae) şi clasterosporioză (Clasterosporium carpophilum), iar în perioada înfloririi – arsura moniliană (Monilia laxa), putregaiul cenuşiu (Monilia fructigena) şi altele. Va stopa dezvoltarea complexului de boli efectuarea tratamentelor înainte şi după înflorire, cu fungicide omologate la cultură”, se arată în același comunicat.
Doina Munteanu
