Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a organizat astăzi un miting dedicat susținerii suveranității Republicii Moldova, la care au participat conducerea PSRM, deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, lideri ai formațiunilor de opoziție, personalități marcante ale statului moldovenesc și cetățeni ai Moldovei. Evenimentul a început cu Imnul Republicii Moldova – „un simbol care trăiește în inima fiecăruia dintre noi”.
Acum 35 de ani, deputații Sovietului Suprem al RSS Moldovenești au adoptat Declarația de Suveranitate, document fundamental care stă la baza statalității Republicii Moldova. Astăzi, însă, suveranitatea țării este în pericol – a venit timpul să o apărăm, au subliniat vorbitorii, îndemnând cetățenii să o susțină prin vot la alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Președintele PSRM, Igor Dodon, a atras atenția că, deși în lume există mii de popoare, state sunt doar în jur de două sute. „Noi, poporul moldovenesc, suntem norocoși să avem propriul nostru stat, de care trebuie să fim mândri”, a spus liderul PSRM, remarcând că astăzi suveranitatea noastră este amenințată.
„Cum poate fi considerat suveran un stat condus de cetățeni ai altor țări? Maia Sandu, Dorin Recean, Igor Grosu – toți cetățeni ai unui stat străin. Cum poate fi suveran un stat care a delegat o parte din împuternicirile sale către Bruxelles, când instituțiile statului sunt conduse de reprezentanți ai lui Soros? Astăzi nu avem suveranitate – trebuie să luptăm pentru ea. În lunile ce urmează, această luptă va fi cea mai importantă pentru noi și pentru urmașii noștri”, a punctat Igor Dodon.
Deputatul socialist Bogdan Țîrdea și-a exprimat indignarea că străinii controlează guvernul și parlamentul țării. „Avem un parlament ales de Bruxelles, în numele și pentru interesele Bruxelles-ului. Nicio lege nu este adoptată în interesul poporului”.
Totodată, el a remarcat ironic că, înaintea alegerilor, președintele Maia Sandu brusc și-a amintit de suveranitate, deși cu câțiva ani în urmă era pregătită să voteze pentru unirea cu România și dispariția Moldovei. Ea a renunțat la limba maternă și urăște propriul popor, vânzând tot ce a putut străinilor: Stadionul Republican – americanilor, portul Giurgiulești – românilor, Căile Ferate – intenționează să le cedeze BERD-ului, rețelele electrice din nord – românilor.
Bogdan Țîrdea a declarat că Republica Moldova „trebuie să aparțină poporului care merită să-și conducă singur țara și viitorul. Pe 28 septembrie vom reîntoarce țara poporului Republicii Moldova”, a subliniat deputatul.
Deputatul socialist Petru Burduja a evidențiat importanța consolidării și alegerii unei puteri care să oprească prăbușirea economiei și a viitorului statului: „Trebuie să ne trezim și să salvăm Republica Moldova”. El a atras atenția că, în prezent, toate deciziile care au o influență asupra vieții noastre se iau în ambasadele altor țări și la Bruxelles. Potrivit lui Burduja, în ultimii patru ani, colonizatorii, prin guvernul PAS, au pus poporul în genunchi.
„Ei merg pe calea distrugerii. Oamenii trebuie să înțeleagă ce se ascunde în spatele acțiunilor lor: au distrus sistemul energetic și scot bani din buzunarele cetățenilor, au distrus sistemul bancar național – nu mai avem nicio bancă moldovenească. În loc să dezvolte economia, iau credite pentru consum, pe care le vor plăti copiii și nepoții noștri”.
Fostul ministru al agriculturii, Ion Perju, a afirmat că nu poate exista suveranitate fără securitate alimentară. „Despre ce suveranitate putem vorbi când oamenii nu pot să-și hrănească copiii, când țăranii nu au posibilitatea să-și gestioneze recolta – nu au acces nici la rețelele comerciale locale, nici pe piețele externe, care sunt închise pentru ei. Suveranitatea nu este un trofeu, nu este un simplu document, ci o obligație a statului de a proteja cetățenii”, a precizat Ion Perju.
Deputatul PSRM Ivanna Koksal a subliniat importanța păstrării independenței naționale și rolul Autonomiei Găgăuze într-un stat unitar. „Autonomia Găgăuză este parte integrantă a Republicii Moldova, iar noi, găgăuzii, suntem patrioți ai țării noastre”, a spus deputatul. Ea a amintit că suveranitatea nu este o simplă dată istorică, ci o luptă zilnică și o responsabilitate față de generațiile viitoare.
Pe finalul mitingului a fost adoptată Declarația privind politica suverană a Republicii Moldova în secolul XXI, iar participanții la manifestare au semnat documentul.
Redăm integral textul Declarației:
DECLARAȚIE
privind politica suverană a Republicii Moldova în secolul XXI
Noi, cetățenii Republicii Moldova, uniți prin grija pentru soarta statului nostru, prin responsabilitatea istorică față de strămoși și generațiile viitoare, prin credința în demnitatea și dreptul poporului de a-și urma propria cale, declarăm următoarele:
I. Fundamentele suveranității
1. Republica Moldova este un stat independent, suveran și neutru, care există în numele propriului popor, pe propriul teritoriu, în conformitate cu propriile legi și tradiții.
2. Constituția Republicii Moldova deține cea mai înaltă forță juridică. Niciun tratat internațional, acord sau dispoziție externă nu poate prevala asupra Legii Supreme a țării.
3. Toate angajamentele internaționale urmează a fi revizuite în cazul în care contravin Constituției, interesului național sau afectează identitatea economică, culturală ori spirituală a statului.
4. Interesul național primează. Orice politică de stat, reformă sau acord internațional trebuie să servească, în primul rând, interesele poporului Republicii Moldova, la consolidarea suveranității, precum și la asigurarea bunăstării și securității acestuia.
II. Neutralitate și inadmisibilitatea dictatului extern
5. Neutralitatea Republicii Moldova este incontestabilă, definitivă și ireversibilă. Aderarea Republicii Moldova la blocuri militare, participarea la acțiuni militare, oferirea teritoriului moldovenesc pentru amplasarea unor obiective militare străine – toate aceste forme de implicare sunt inadmisibile.
6. Imixtiunea reprezentanților altor state – inclusiv a șefilor de stat, miniștrilor, ambasadorilor sau misiunilor diplomatice – în treburile interne ale Republicii Moldova reprezintă o încălcare a suveranității și trebuie contracarată ferm, în conformitate cu legea.
7. Presiunile economice exercitate de structuri și donatori externi, sub pretextul „reformelor” sau „asistenței”, reprezintă o formă de ingerință care privează poporul de dreptul de a-și alege liber calea de dezvoltare.
III. Suveranitatea economică și protecția producătorului autohton
8. Statul are obligația de a proteja agricultorii și producătorii moldoveni, ca garant al independenței alimentare și economice a țării.
9. Este inadmisibilă adoptarea de norme, cote și reglementări externe care încalcă drepturile producătorului autohton și subminează economia moldovenească.
10. Utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a deșeurilor industriale, medicale, biologice sau de altă natură, provenite din alte state, este interzisă. Republica Moldova nu este o groapă de gunoi pentru deșeurile altora.
11. Republica Moldova nu este obligată să accepte cote de migrație impuse din exterior. Politica migrațională trebuie să fie stabilită exclusiv pe baza considerentelor interne de securitate, demografie și consens social.
IV. Suveranitatea spirituală: tradiții, identitate, credință
12. Republica Moldova respectă și protejează identitatea sa națională, limba, cultura, istoria și tradițiile ca fundament spiritual al statalității.
13. Ortodoxia, ca religie istorică a majorității cetățenilor, are un rol esențial în formarea profilului cultural și moral al țării. Statul are datoria de a proteja sentimentele religioase și ordinea morală împotriva provocărilor și profanărilor.
14. Participarea oficialilor și diplomaților străini la acțiuni publice, marșuri și evenimente care ofensează sentimentele religioase, tradițiile naționale și valorile familiale ale poporului Republicii Moldova este necuviincioasă și este inacceptabilă. De asemenea, este inacceptabilă arborarea, pe clădirile misiunilor diplomatice, a simbolurilor care lezează convingerile religioase ale majorității cetățenilor Moldovei.
15. Pe clădirile instituțiilor publice din Republica Moldova pot fi arborate doar simbolurile oficiale ale statului. Arborarea drapelelor altor state sau ale unor structuri internaționale, împotriva voinței poporului, reprezintă o încălcare a suveranității.
În încheiere
Noi, semnatarii prezentei Declarații, afirmăm:
Suveranitatea nu este un fapt dat, ci expresia unei voințe. Nu este un cadou, ci o responsabilitate asumată. Nu este un obiect de negociere, ci un drept care trebuie apărat.
Moldova este casa noastră, țara noastră și responsabilitatea noastră. Și doar noi, cetățenii Moldovei, vom decide viitorul ei.
Așa să fie.
