Inspectoratul pentru Protecția Mediului ar putea avea dreptul de a verifica documentația persoanelor fizice și juridice privind proveiniența peștelui și altor organisme acvatice în caz de transportare sau comercializare. La fel, instituția ar putea fi împuternicită să aplice amenzi în caz de nerespectare a legislației, informează PROVINCIAL.
Comisia mediu și dezvoltare regională a examinat, în cadrul ședinței de astăzi, raportul asupra Proiectului de lege privind modificarea unor acte normative – Legea privind fondul piscicol și Codul Contravențional al Republicii Moldova.
„Proiectul are ca scop excluderea fenomenului pescuitului ilegal și al braconajului piscicol în obiectivele acvatice de pe teritoriul țării”, se menționează într-un comunicat al Parlamentului.
În prezent, conform prevederilor Codului Contravențional, încălcarea regulilor de transportare și comercializare a produselor pescuitului și altor organisme acvatice se constată și se excaminează de către colaboratorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care monitorizează doar calitatea produselor. Proveniența acestora nu este verificată de nicio instituție.
Modificările propuse vor permite conjugarea eforturilor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și a Inspectoratului Pentru Protecția Mediului de a desfășura acțiuni comune în domeniul securității mediului ambian și vor contribui la restabilirea resurselor piscicole în cele două artere vitale – râurile Nistru și Prut.
De notat că, începând cu 1 aprilie 2016, în Republica Moldova a fost interzis pescuitul industrial și comercial pentru a conserva resursele biologice acvatice și pentru a asigura restabilirea acestora. Actualmente, acvacultura este limitată la câteva specii de pești – crap, caras, sânger, novac, amur și somon african. Orice altă specie de pești din apele dulci pe piață provine din braconaj sau este de import.
Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în ședință plenară.
Doina Munteanu
