Primăria municipiului Chișinău informează că astăzi, pe clădirea gimnaziului „Nicolae H. Costin”, a fost dezvelită o placă memorială a mentorului instituției, Primar de Chișinău în perioada 1990-1994, lider al Mișcării de renaștere națională.
La eveniment a participat Primarul General, Ion Ceban, Iuliana Gorea Costin, văduva lui Nicolae Costin, șefa Direcției Cultură, Valentina Volontir, maestrul Eugen Doga, sculptorul Valeriu Doicov, autorul basoreliefului, deputați din primul parlament al Republicii Moldova, profesori, preoți, ziariști etc.
Edilul capitalei a ținut să remarce că Nicolae Costin este un model demn de urmat, de la care noile generații învață ce înseamnă adevăratele valori umane. „Noi cu toții trebuie să-i purtăm vie amintirea fostului primar, care a fost un model de dăruire și implicare pentru dezvoltarea Chișinăului”, a mai menționat Ion Ceban.
La rândul său, directorul gimnaziului „N. H. Costin”, Silvia Guzun, a specificat că instituția pe care o conduce poartă acest nume grație virtuților pe care le-a manifestat mentorul școlii, în calitate de primar de Chișinău și de deputat în primul parlament. „Sper că această placă memorială va completa patrimoniul material și spiritual al municipiului Chișinău. Și este important că completarea acestui patrimoniu are loc odată cu educarea tinerelor generații”, a precizat directorul școlii.
Nicolae Costin (07.04.1936 – 16.02.1995) a fost un promotor al Mișcării de renaștere națională, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, ales pe cale democratică, coautor al Declarației de Independență și Primar de Chișinău (1990-1994).
Printre realizările cele mai cunoscute ale lui Nicolae Costin, în calitate de primar se numără: reînvierea tradiţiilor naţionale în învăţământ şi cultură (deschiderea liceelor român-englez „Mircea Eliade”, român-francez „Gheorghe Asachi”, român-italian „Dante Alighieri”), a bibliotecilor publice („Onisifor Ghibu” şi „Transilvania”); redenumirea străzilor şi readucerea limbii române în administraţia locală; reînvierea tradiţiilor legate de sărbătorile creştine, redeschiderea bisericilor din Chişinău, inclusiv a Catedralei „Naşterea Domnului”, instalarea mai multor busturi pe Aleea Clasicilor și readucerea la locul iniţial de amplasare a monumentului domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.
