Aceasta este concluzia ce poate fi făcută dacă analizăm cele mai noi date ale Biroului Naţional de Statistică. Şi situaţia ar fi fost şi mai proastă, dacă datele pentru trimestrul doi nu ar fi îmbunătăţit cât de cât tabloul general.
La concret, în ianuarie-iunie 2024 volumul lucrărilor de construcții a fost la același nivel față de perioada corespunzătoare a anului 2023 (în prețuri comparabile), ca urmare a creșterii, pe elemente de structură, a volumului lucrărilor de construcții noi cu 4,2% și a volumul lucrărilor de întreținere și reparații curente cu 16,8%. Totodată, în perioada analizată volumul lucrărilor de reparații capitale și volumul altor lucrări de construcții a scăzut cu 19,3% și, respectiv, cu 24,5%.
De ce am făcut referire ceva mai sus la trimestrul doi al anului curent? Pentru că anume în acest trimestru volumul lucrărilor de construcții a crescut față de aceeași perioadă a anului 2023 cu 4,2% (în prețuri comparabile), ca urmare a creșterii volumului lucrărilor de construcții noi cu 11,5% și a volumului lucrărilor de întreținere și reparații curente cu 6,4%. Totodată, s-au atestat descreşteri ale volumului lucrărilor de reparații capitale cu 10,2% și volumului altor lucrări de construcții (demolări, amenajarea terenurilor până la construcții etc.) cu 12,8%.
Dacă e să analizăm situaţia mai detaliat, atunci constatăm că, în ianuarie-iunie 2024, față de aceeași perioadă a anului 2023, s-au înregistrat creșteri (în prețuri comparabile), a volumului lucrărilor de construcții executate la clădirile rezidențiale cu 6,7% și clădirile nerezidențiale cu 1,2%. Totodată volumul lucrărilor executate la construcțiile inginerești sunt în descreștere cu 2,7% și la alte lucrări – cu 24,5% față de ianuarie-iunie 2023.
Părerea mea personală este că situaţia înregistrată pe piaţa construcţiilor ţine strict de factorii interni pe care-i avem în Republica Moldova. Prin urmare, şi soluţiile ar trebui să le căutăm pe interior. Spre exemplu, în România piaţa construcţiilor se dezvoltă dinamic. Prognozele specialiştilor de peste Prut arată că în acest an piaţa construcţiilor din România va creşte cu 7,6%, iar în 2025 – cu 9,1%. De asemenea, o creştere de 9% este anticipată în 2026, iar în 2027 – de 6,7%. Deci, în patru ani, în România piaţa construcţiilor va creşte cu 32,4% (!).
Pe lângă dialogul pe care nu o dată am spus că ar trebui să-l aibă autorităţile cu reprezentanţii companiilor de construcţii în vederea identificării soluţiilor reciproc avantajoase pentru deblocarea dezvoltării acestui domeniu, cred că se impune şi o revizuire a atitudinii factorilor decizionali faţă de însăşi procesul de eliberare a autorizaţiilor de construire. În primul trimestru, am avut o descreştere a numărului de autorizaţii de construire de 5,6%. În cazul autorizaţiilor eliberate pentru clădirile rezidenţiale descreşterea a fost de 4,2%, iar a clădirilor nerezidenţiale – de 8,6%. Cea mai gravă situaţie din acest punct de vedere este în Chişinău, unde, în perioada menţionată, s-au eliberat cu 24% autorizaţii de construire mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. Şi aceasta în condiţiile în care, potrivit unor estimări, populaţia capitalei a crescut în ultimii mai bine de doi ani cu peste 10% în contul refugiaţilor ucraineni.
Piaţa construcţiilor joacă un rol de bază în economia oricărei ţări. Şi în Moldova aceasta poate deveni unul din pilonii pe care se poate dezvolta economia naţională. Pentru aceasta trebuie doar să i se acorde atenţia cuvenită şi să fie identificate soluţiile ce se impun pentru eliminarea blocajelor. Iar aceste soluţii sunt la suprafaţă. E necesar doar să fie puse în discuţie şi de identificat interesul reciproc – şi al statului, şi al agenţilor economici din construcţii.
