Pe piața auto se așteaptă vremuri dificile. În prezent, este foarte important să fie stabilit un dialog activ între întreprinderi și autorități pentru a depăși cu pierderi minime această perioadă dificilă. Situația din industria auto a fost subiectul uneia dintre sesiunile Dialog Pro-Business, organizată vinerea trecută de Agenția de Investiții a Moldovei, informează PROVINCIAL.
Potrivit unui comunicat de presă, în prezent, industria auto din țară este un sector cu investiții de peste 300 de milioane de euro și peste 20 de mii de angajați cu un salariu mediu de 10 mii de lei pe lună. Numai industria auto din ZEL “Bălți” reprezintă 33% din exporturile de produse industriale din Moldova și 15% din valoarea totală a exporturilor țării.
Cele 7 zone de antreprenoriat liber care funcționează în Moldova asigură aproape 50% din producția industrială a țării.
Zona Economică Liberă „Bălți”, cea mai mare dintre cele existente, funcționează de 12 ani, plătește anual salarii în sumă totală de peste 50 de milioane de dolari angajaților săi, face achiziții în Moldova în valoare de 20 de milioane de dolari, asigură impozite de peste 30 de milioane de dolari la bugetul țării.
Marin Ciobanu, administratorul ZEL „Bălți”: În urma războiului din Ucraina, investitorii noștri rezidenți se confruntă cu probleme logistice. Lanțurile de producție au fost întrerupte și multe companii au încetat pur și simplu să mai fabrice mașini, inclusiv din cauza întreruperii aprovizionării cu sub-componente care erau produse în Rusia și Ucraina. Zilele trecute am discutat cu conducerea a șase companii, dintre care patru sunt rezidenți importanți ai zonei Bălți. Toți aceștia spun că există riscul de a pierde până la 50% din volumul de producție plasat în Moldova. Nu vreau să dramatizez, dar adevărul trebuie perceput prin prisma realității. Sarcina noastră este de a colecta toate informațiile disponibile, să le oferim factorilor de decizie din industrie și Guvernului, astfel încât să se poată lua decizii adecvate în funcție de situația actuală.
Una dintre probleme, care s-a intensificat în timpul crizei militare din regiune, este disponibilitatea forței de muncă calificate pentru industria auto din Moldova. Toate țările concurează pentru a atrage investiții, dar pentru majoritatea companiilor, disponibilitatea forței de muncă este o problemă majoră. Pe de o parte, Moldova ar putea deveni o platformă pentru investitorii care au părăsit Ucraina și Rusia, dar, pe de altă parte, există o concurență puternică în regiune pentru aceștia. Serbia, Macedonia de Nord și România atrag în mod activ investitori.
Investitorii acordă o atenție deosebită Africii de Nord – Tunisia și Maroc, unde costurile forței de muncă sunt de două ori mai mici decât în Moldova. Cea mai slabă verigă în competiția din Moldova este lipsa plăților pentru locurile de muncă create: multe țări practică plăți de la 3 până la 10 mii de euro pentru fiecare loc de muncă creat. În ceea ce privește România, în calitate de țară membră a Uniunii Europene, există subvenții pentru investitori din fonduri speciale pentru crearea de locuri de muncă.
Eduard Țugui, șeful Direcției politici de atragere a investițiilor și dezvoltare a industriei din cadrul Ministerului Economiei: Activitățile Guvernului și ale Ministerului Economiei (ME), în special, sunt orientate spre dezvoltarea industriei, a IMM-urilor și, în mod special, a industriei auto. Acest sector a apărut și se dezvoltă în Moldova datorită activităților ZEL și investitorilor străini rezidenți. Este o realitate pe care nimeni nu o poate contesta. Există o serie de probleme structurale și de preocupări sectoriale legate de perspectivele ZEL în contextul Acordului de asociere la UE, precum și probleme generate de criza din Ucraina. Ministerul este interesat de colectarea tuturor informațiilor disponibile din partea industriei pentru a putea sprijini rezolvarea anumitor probleme. Dar există și circumstanțe care nu pot fi controlate de Guvern. Prin urmare, trebuie să facem o delimitare între problemele legate de schimbările structurale și cele cauzate de criza din Ucraina.
Guido Meinelt, director general al Draexlmaier: Când ești un investitor străin într-o altă țară, este important să ai un anumit sprijin. De 15 ani, primim un astfel de sprijin din partea administrației ZEL „Bălți”, unde funcționează cele două fabrici ale noastre. Răspunde rapid la orice problemă care apare. Corporația noastră lucrează în regim just-in-time, unde livrările vin de pe roți, iar această activitate a fost bine stabilită. Prin urmare, este foarte important să menținem procedurile și structura vamală actuală și să evităm orice reorganizare care ar avea un impact negativ asupra activității noastre. Și atunci vom putea aduce noi investitori. Mă bucur foarte mult că în 2017, când s-a luat decizia de a deschide încă o fabrică în Ucraina sau în Moldova, am reușit să aduc argumente puternice și s-a optat pentru Moldova. În prezent, fabrica noastră din Cahul are peste 1000 de angajați. Și astăzi Guvernul trebuie să creeze programe anticriză pentru a susține industria auto din Moldova. Mai devreme sau mai târziu, criza va trece, iar industria auto din Europa este un motor de dezvoltare economică, această industrie este o locomotivă pentru țară și va trage dezvoltarea producției industriale.
Alexander Vasiliev, director adjunct al Gebauer: O comunicare strânsă între mediul de afaceri și Guvern este deosebit de importantă în contextul crizei regionale. Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă în prezent investitorii străini din industria auto este lipsa forței de muncă calificate. Guvernul trebuie să promoveze, la nivelul programelor de stat, dezvoltarea forței de muncă, păstrarea specialiștilor în țară și întoarcerea în țară a persoanelor din străinătate. Aș dori să aduc mulțumiri speciale Primăriei Bălți, care a reușit să creeze un climat de afaceri foarte bun și să încurajeze dezvoltarea producției industriale în țară, sprijinind întotdeauna în mod activ investitorii, în special în vremuri de criză.
Directorul executiv al Asociației Patronale din Industria Prelucrătoare, Ion Tornea: Am transmis cinci obiective principale conducerii Ministerului Economiei, pe care să se concentreze și să aibă un efect pozitiv în viitorul apropiat. Din cauza crizei din industria auto, există riscul de a pierde 50% din producție, ceea ce reprezintă 15-20% din exporturile țării. Atunci va fi cu siguranță o criză. În acest sector lucrează 20 000 de persoane, dintre care jumătate riscă să își piardă locul de muncă. E puțin probabil să fie protejată pe deplin industria auto, dar dacă se iau măsuri, efectele negative pot fi minimizate.
În cadrul sesiunilor de discuții ale platformei „Dialog Pro-Business”, a fost evidențiat faptul că, înainte de ostilitățile din Ucraina, climatul investițional în zonele libere din Moldova a fost afectat. Investitorii au fost derutați de o serie de articole apărute în mass-media, în care se afirma că zonele libere de afaceri ar urma să fie închise în 2024. Acest lucru a dus la o reconsiderare a investițiilor planificate în Moldova.
Administrația ZEL „Bălți” lucrează intens cu investitorii, convingându-i să deschidă și să extindă producția în Moldova, iar speculațiile în jurul mecanismului de funcționare a zonelor libere sunt foarte dăunătoare pentru climatul investițional din țară. Numai la sfârșitul anului 2021, Zona Economică Liberă “Bălți” a semnat memorandumuri cu patru companii importante, care au lansat proiecte de investiții în valoare de peste 100 de milioane de euro. O companie daneză a cumpărat un imobil în ZEL „Bălți” cu 5 milioane de lei, dar acum spune că “nu are claritate și certitudine”. Gebauer, care dorea să deschidă o nouă fabrică, analizează alte țări pentru această inițiativă, în urma speculațiilor din presa moldovenească. Compania Bautex a cumpărat terenuri în valoare de 7 milioane de lei în Strășeni pentru un nou proiect.
Marin Ciobanu, președintele Asociației Patronale din Industria Prelucrătoare: Toate aceste 100 de milioane de lei au fost blocate într-un moment dat doar din cauza știrilor apărute în spațiul public. Este foarte dificil să atragi investiții în Moldova. Suntem în competiție cu alte țări, unele dintre ele oferind unui investitor până la 10 000 de euro pentru fiecare loc de muncă creat. Rezidenții sunt acuzați că au facilități. Am calculat că, dacă rezidenții ZEL “Bălți” ar plăti toate impozitele, pe parcursul a 12 ani de activitate, bugetul ar primi suplimentar 4,3 milioane de euro. Dar aceste companii lasă în Moldova 100 de milioane de euro anual sub formă fondului de salarii de 55 de milioane de euro, 25 de milioane de euro sub forma de achiziții și 30 de milioane de euro prin impozite. În Republica Moldova, în afară de facilitățile ZEL, există peste o sută de alte facilități, lucru confirmat de Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței. În total, din cauza lor, bugetul ratează circa 1 miliard de lei. Și nimeni nu scrie despre asta. În ceea ce privește ZEL “Bălți”, am demonstrat eficiența activității și beneficiul reciproc al cooperării dintre investitori și Moldova. Iar atunci când există ceva care funcționează bine, ar trebui să ne gândim de o sută de ori înainte de a întreprinde schimbări drastice.
