Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a salutat publicul adunat, pe 24 septembrie, la conferința „Importanța și beneficiile protecției indicațiilor geografice în conservarea și promovarea patrimoniului cultural”.
Evenimentul s-a desfășurat în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală al Republicii Moldova. Scopul conferinței a fost de a informa reprezentanții autorităților publice, ai comunității de afaceri, ai organizațiilor neguvernamentale și ai altor părți interesate despre obiectivele unui nou proiect moldo-elvețian în domeniul proprietății intelectuale, oferind participanților la ocazia de a înțelege mai bine rolul și impactul indicațiilor geografice în protejarea și promovarea patrimoniului cultural în Republica Moldova., respectiv promovarea protecției indicațiilor geografice și beneficiile directe pe care această protecție le poate aduce producătorilor de produse tradiționale moldovenești.
În discursul său la eveniment, ministrul culturii a menționat oportunitatea desfășurării acestui eveniment în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2024, tema anului acesta fiind „Rute, contacte și conexiuni” – un generic prin care putem valorifica patrimoniul nostru cultural național, material și imaterial, conectându-l la moștenirea culturală europeană: „Suntem parte a Europei și a culturii europene – prin costum și covor tradițional, prin meșteșuguri și muzica populară, prin arhitectură și pictură sacră, prin situri arheologice sau artă modernă.”
Ministrul a venit cu exemplul cămășii cu altiță, care deja ne-au dus faima în lume. Ziua în care, împreună cu colegii din România, am reușit înscrierea acestei perle de patrimoniu tradiționale în lista patrimoniului imaterial UNESCO va rămâne una istorică pentru țara noastră.
„Trebuie să muncim pentru a include și alte valori în această listă, dar și în altele, cu produse unice, autentice, pe care le avem legate de o anumită regiune și care atrag turiștii.
„Indicațiile Geografice protejate au un rol esențial în promovarea și valorificarea acestui patrimoniu – iar odată cu acesta, contribuie și la dezvoltarea turismului în Republica Moldova. Cu certitudine, există oameni care vin să vadă cu propriii lor ochi scoarțele tradiționale sau alte produse artizanale create de meșterii noștri.
Turiști vor să descopere ce stă în spatele denumirilor „Codru” și „Ștefan Vodă”, „Valul lui Traian” și „Divin”, „Rachiu de caise de Nimoreni” și „Dulceață din petale de trandafir Călărași” – cele șase Indicații geografice din țara noastră, protejate pe teritoriul Uniunii Europene datorită Acordului de Asociere.
Chiar dacă nu e o listă lungă, cu certitudine ea vorbește despre un mare potențial – și suntem deschiși ca să lucrăm împreună la completarea ei”.
Dezbaterile din cadrul conferinței au oferit participanților la eveniment ocazia de a înțelege mai bine rolul și impactul indicațiilor geografice în protejarea și promovarea patrimoniului cultural în Republica Moldova. Discuțiile s-au centrat pe exemple concrete precum tradiția covoarelor naționale și a portului popular, evidențiind legătura strânsă dintre cultura locală și identitatea națională. De asemenea, prin experiențele împărtășite și prin studiul de caz prezentat, participanții au avut ocazia să exploreze provocările și oportunitățile din procesul de înregistrare a produselor artizanale în calitate de indicații geografice, oferind o perspectivă practică asupra modului în care această măsură poate stimula dezvoltarea economică și culturală a Republicii Moldova.
