Merele rămân cele mai importante fructe ale Republicii Moldova. La capitolul exporturi au cedat în fața strugurilor de masă. Merele pot fi considerate cele mai politizate produse moldovenești la capitolul exporturi. Merele trebuie să reprezinte o direcție strategică de dezvoltare a țării. S-au pierdut jumătate din suprafețele de livezi cu mere, dar există potențial să fie dezvoltate livezi tehnologizate, care pot aduce venituri la hectar mult mai mari comparativ cu produsele cerealiere. Merele au potențial de export pe diferite piețe de desfacere, unele dintre ele neidentificate încă. Sunt declarații făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 24 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, veniturile din vânzarea fructelor, nucilor și pomușoarelor moldovenești în 2015 au totalizat 5,7 miliarde (mlrd) de lei, dintre care merele au adus venituri de 900 de milioane (mln) de lei. În 2017 veniturile au fost de 7,9 mlrd lei, iar mere au adus 1,8 mlrd lei; 2019 – 7 mlrd lei: de la mere-2,1 mlrd lei; 2021 – 8,5 mlrd lei, de la mere-2,9 mlrd lei; 2023 – 9,2 mlrd lei, de la mere-2,5 mlrd lei. În 2023, prunele au avut o creștere spectaculoasă a veniturilor, de la 600 de mln lei în 2022 la 1,1 mlrd lei în 2023. De la 1 mlrd lei în 2022 la 1,5 mlrd lei în 2023 au crescut veniturile din vânzarea strugurilor de masă. Veniturile din vânzarea merelor au rămas la nivelul anului 2022 – de 2,5 mlrd lei.
Cele 9,2 mlrd lei, venituri din vânzarea fructelor, nucilor și pomușoarelor în 2023, au fost asigurate de către sectorul de mere-2,47 mlrd lei; struguri tehnici-1,84 mlrd lei; struguri de masă-1,52 mlrd lei; prune-1,13 mlrd lei; nuci-870 mln lei; pomușoare-500 mln lei; cireșe-420 mln lei; restul fructelor-470 mln lei. „Nucile, care ani la rând au dominat, erau pe primul loc privind exporturile, acum cedează. Este un segment al producerii unde se înregistrează o scădere continuă a veniturilor încasate. Era o ramură promițătoare care acum se află într-o stare nu cea mai bună”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că producția de fructe, nuci și pomușoare a fost în perioada 1981/1985 – 208 kg anual pe cap de locuitor; 1986/1990 – 243 kg anual per capita; 1991/1995 – 160; 1996/2000 – 112; 2001/2005 – 131; 2006/2010 – 107; 2011/2015 – 150; 2016-2020 – 269; 2021/2023 – 297. Astfel, în 2016, producția de fructe per capita din Republica Moldova a depășit nivelul din perioada sovietică.
Potrivit expertului, exportul de mere a fost în 1995 de 21,1 mln dolari; 1996/2000 – 6 mln dolari; 2001/2005 – 14,7; 2006/2010 – 31,2; 2011/2015 – 37,6; 2016/2020 – 50,1; 2021 – 87,6; 2022 – 90,7; 2023 – 62,6. „În perioada 1996/2000 a căzut piața rusă pentru merele moldovenești și ne-am prăbușit. Alte piețe de desfacere nu avea Republica Moldova. În 2020, din nou, Republica Moldova a pierdut piața rusă, dar repede au fost identificate alte piețe pentru merele moldovenești. În 2023, pierderile la fel au fost legate de piața rusă, unde am fost prezenți 97% până în 2021. S-a reușit în 2022 să fie identificate noi piețe, dar nu suficiente. Anul 2023 a fost finalizat cu mult sub nivelul anului 2022 deoarece prea repede s-a pierdut piața rusă ca să fie identificate noi piețe”, potrivit expertului.
Economistul declară că după situația privind exportul de mere în Federația Rusă, poți demonstra că merele moldovenești sunt un produs politic, sunt produsele care vorbesc despre o diferență dintre ceea ce exportă Republica Moldova în Federația Rusă și ceea ce importă rușii din Republica Moldova. În ultimii trei ani au fost mai multe extreme istorice legate de exportul de mere moldovenești în Federația Rusă. În 2021, Republica Moldova exporta în Federația Rusă 97% din producția de mere, acum în Federația Rusă se exportă practic jumătate și parțial s-a reușit să fie compensată piața rusă cu alte piețe.
Scăderea veniturilor din exportul către Federația Rusă a fost de 52 mln dolari, dintre care 27 mln s-a reușit să fie recuperate de pe alte piețe de desfacere, precum Kazahstan – 9,97 mln, România – 5,96, Belarus – 2,98, Emiratele Arabe Unite – 2,38, Arabia Saudită – 2,04, Kîrgîzstan – 800 de mii de dolari, Uzbekistan – 570 de mii, Oman – 310 mii, Israel și Qatar – câte 280 de mii, restul lumii – 1 mln și 480 de mii. În 2023, față de 2021, a fost o reducere a exporturilor de 25 mln de dolari. La doi ani de la pierderea pieții ruse s-a reușit să fie recuperată, cu noi piețe de desfacere, doar jumătate din piața pierdută.
Potrivit economistului, producția, consumul intern și exportul de mere a fost între 1996/2000 de 321 de mii de tone: consumul intern – 302 mii de tone; exportul – 19 mii de tone; 2001/2005 – 299 mii/t: consumul intern-214 mii/t, exportul-85 mii/tone; 2006/2010 – 220 de mii/tone: consumul intern-108 mii/t, exportul-112 mii/t; 2011/2015 – 308 mii/t: consumul intern-157 mii/t, exportul-151 mii/t; 2016/2020 – 531 mii/t: consumul intern-335 mii/t; exportul-196 mii/t; 2021 – 648 mii/t: consumul intern-442 mii/t; exportul-206 mii/t; 2022 – 448 mii/t: consumul intern-259 mii/t; exportul-189 mii/t; 2023 – 518 mii/t: consumul intern-401 mii/t, exportul-117 mii/t.
Prețul mediu de vânzare al merelor în 2015 pe piața internă a fost de 2,82 de lei per kilogram, pe piața externă-3,46 de lei per kilogram; 2017 – pe piața internă-3,69 lei/kg, pe piața externă-3,84 lei/kg; 2019 –piața internă-2,89 lei/kg, piața externă-4,33 lei/kg; 2021 –piața internă-297 lei/kg, piața externă-7,52 lei/kg; 2023 – piața internă-3,33 lei/kg, piața externă-9,76 lei/kg. „Până în 2019, diferența dintre prețul de vânzare al merelor în interiorul țării, dar și în afară, nu era foarte mare, iar în 2023 s-a înregistrat o diferență de 3 ori. Merele exportate au costat de 3 ori mai mult decât cele consumate în interiorul țării. Am pierdut piața rusă, în schimb ne-a mers pe alte piețe, unde exportăm mult mai puține mere, dar se încasează cu mult mai mulți bani”, potrivit economistului.
Analistul economic declară că veniturile din vânzarea merelor a fost în 2015 de 900 de mii de lei, veniturile din țară-600 de mii de lei, veniturile din export-300 de mii de lei; 2017 – 1,83 de miliarde de lei, din țară-980 mii/lei, din export-850 mii/lei; 2019 – 2,08 mlrd lei, din țară-1,13 mlrd de lei, de la export-950 mii/lei; 2021 – 2,86 mlrd lei, din țară-1,31 mlrd de lei, din export-1,55 mlrd lei; 2023 – 2,47 mlrd de lei, din țară-1,33 mlrd de lei, din export-1,14 mlrd de lei.
Vorbind despre decalajele înregistrate în comerțul cu mere dintre Republica Moldova și Federația Rusă, Veaceslav Ioniță a afirmat că în 2000 exportul de mere al Republicii Moldova către Federația Rusă a fost de 1,6 mln dolari, iar importul de mere moldovenești al Federației Ruse – de 5,9 mln dolari. În 2004, exportul merelor moldovenești către Federația Rusă a fost de 19,6 mln dolari, iar importul Federației Ruse –38,1 mln dolari. În 2006, exportul Republicii Moldova– 300 de mii de dolari, iar importul Federației Ruse – 200 de mii de dolari. În 2013, exportul Republicii Moldova– 43,2 mln dolari, iar importul Federației Ruse – 70,1 mln dolari. În 2024, exportul Republicii Moldova – 8,9 mln dolari, iar importul Federației Ruse – 14,2 mln dolari. 2021, exportul moldovenesc – 85,2 mln dolari, iar importul rusesc – 151,3 mln dolari; În 2022, exportul moldovenesc către piața rusă a totalizat 65,3 mln dolari; 2023 – 33,1 mln dolari. „Sunt niște diferențe stranii dintre sumele exportate și importate. Sunt ani unde cifrele practic corespund, dar în ultimii ani este o diferență enormă. Noi am exportat un volum, ei au declarat că au importat alt volum”, constată Veaceslav Ioniță.
Cu referire la ponderea Federației Ruse în exportul merelor moldovenești, a menționat că în 2001 a fost de 75,4%; 2004 – 79,9%; 2006 – 2%; 2009 – 89,2%; 2013 – 90,9%; 2015 – 30,9%; 2016 – 89,7%; 2018 – 97,5%; 2021 – 97,2%; 2023 – 52,9%. „Republica Moldova a avut cu Federația Rusă trei istorii interesante. Prima a fost în perioada 2005/2006 când exportul mărfurilor moldovenești către piața rusă s-a prăbușit de la 79,9% în 2004 la 2% în 2006. Atunci Republica Moldova anunțase intenția de a se integra în Uniunea Europeană (UE). A doua, a fost în 2015, după ce Republica Moldova a semnat în 2014 Acordul de Liber Schimb cu UE. Atunci exportul de mărfuri din Republica Moldova către Federația Rusă s-a prăbușit de la 90,9% în 2013 la 30,9% în 2015. A treia istorie, ține atât de Republica Moldova, dar și de războiul dus de către Federația Rusă în Ucraina. Exportul de mărfuri din Republica Moldova către Federația Rusă s-a prăbușit de la 97,2% în 2021 la 52,9% în 2023. Merele sunt cele mai vulnerabile produse ale Republicii Moldova, deoarece aproape 97% erau exportate doar pe o piață”, a menționat economistul.
Expertul a mai afirmat că exportul merelor moldovenești în 2023 a fost către 49 de țări: Federația Rusă – 52,9%; Kazahstan – 17,4%; România – 10,1%; Belarus – 5,3%; Emiratele Arabe Unite – 3,8%; Arabia Saudită – 3,3%; Uzbekistan – 1,9%; Kîrgîzstan – 1,3%; Oman – 0,5%; Qatar – 0,5%; altel 39 de țări – 3%.
Despre prețul mediu de export al merelor, a afirmat că în perioada 1994/1995 a fost de 0,26 dolari/kg; între 1996/2000 – 0,28; 2001/2005 – 0,18; 2016/2010 – 0,27; 2011-2015 – 0,24; 2016/2020 – 0,25; 2021 – 0,43; 2022 – 0,48; 2023 – 0,54. Astfel, s-a observat o creștere a prețului de export după 2021. Referitor la prețul mediu de export în 2023, a specificat că în Qatar și Emiratele Arabe Unite s-a exportat cu 0,85 dolari/kg; Oman – 0,81; Arabia Saudită – 0,79; Belarus – 0,70; Uzbekistan – 0,67; Federația Rusă – 0,62; Kîrgîstan – 0,57; România – 0,55; Kazahstan – 0,31; restul 39 de țări – 0,62.
Vorbind despre exporturile moldovenești în 2023 față de 2022, a declarat că s-a atestat o scădere de 28,1 mln dolari la nivel mondial, o scădere de 32,18 mln dolari din Federația Rusă. Din Belarus o scădere de 2,19 mln dolari; Turcia – scădere de 1,67 mln; Kîrgîzstan – 390 de mii de dolari scăderea importurilor din Republica Moldova. Alte 10 țări au scăzut exporturile cu 1,29 mln de dolari din Republica Moldova. Pe de altă parte, au crescut exporturile de mere moldovenești în Kazahstan cu 4,59 mln dolari; România – 1,83; Arabia Saudită – 1 milion de dolari; Emiratele Arabe Unite – 860 de mii de dolari; Israel – 290 miii dolari. Alte 22 de țări – cu 1,06 mln dolari.
Privind suprafața livezilor de mere în rod, a spus că între 1996/2000 a fost de 88 de mii de hectare (ha), dintre care: 64 mii/ha erau gestionate de către întreprinderile agricole, iar 24 mii/ha-de către gospodării țărănești și populație; 2006/2010 – 60,6 mii/ha, dintre care: 25,6 mii/ha-gestioate de către întreprinderi agricole, iar 35 de mii/ha-gospodării țărănești și populație; 2016/2020 – 51,6 mii/ha, dintre care: 15,6 mii/ha-gestionate de către întreprinderi agricole, 32,8 mii/ha-gospodării țărănești, iar 3,2 mii/ha-populație; 2021 – 48,5 mii ha, dintre care: 14,9 mii/ha-întreprinderi agricole, 30,4 mii/ha-gospodării țărănești, iar 3,2 mii/ha-populație; 2023 – 43,1 mii/ha, dintre care: 12,8 mii/ha-întreprinderi agricole, 26,7 mii/ha-gospodării țărănești, iar 3,6 mii/ha-populație. „Este cea mai mică suprafață pe care a avut-o vreodată Republica Moldova. Însă, avem multe livezi tehnologizate, care au o productivitate mult mai mare”, a conchis expertul.
