
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a propus modificarea Codului contravențional și Codului penal în vederea înăspririi pedepselor pentru cei care cumpără sau vând teze. Fenomenul fraudei academice și impactul acestuia asupra sistemului de învățământ superior din Republica Moldova a fost subiectul dezbaterilor publice, desfășurate marți, 5 mai, de Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
La discuții au participat reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție, Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare, conducerile universităților din țară, precum și reprezentanți ai societății civile și mass-media.
Ministrul Dan Perciun a făcut referire la rezultatele studiului național privind integritatea academică în universitățile din Republica Moldova, realizat de MEC pentru al doilea an consecutiv.
„În condițiile în care fiecare al cincilea student spune despre cumpărarea tezelor de licență, amploarea acestui fenomen este mare și nu are cum să nu fie observată la nivelul unei instituții universitare”, notează ministrul Perciun. Totuși, la solicitarea de a comunica numărul persoanelor exmatriculate pentru plagiat în ultimii doi-trei ani, universitățile au raportat, în majoritatea cazurilor, lipsa unor astfel de situații.
Dan Perciun a vorbit despre faptul că MEC întreprinde o serie de măsuri, dar „pentru ca ele să funcționeze este nevoie de implicarea reală a întregului sistem”. Ministrul s-a referit la finanțarea universităților în baza indicatorilor de performanță, unul dintre aceștia fiind nivelul de integritate academică. În acest an, doar USARB a beneficiat de 4 milioane de lei, ca urmare a îmbunătățirilor înregistrate la acest capitol, potrivit rezultatelor sondajului.
O altă acțiune a ministerului a fost instruirea, în ultimele șase luni, a circa 27 de mii de studenți, cărora le-a fost livrat un curs standardizat pe acest subiect, cu scopul de a spori în rândul lor înțelegerea limitelor și respectarea acestora.
Suplimentar, MEC a procurat un soft antiplagiat, care urmează a fi aplicat din acest an. Softul stabilește niște praguri de similitudine, în ce măsură o lucrare este similară cu alte lucrări dintr-o baza de date foarte largă. „Este un instrument pentru conducătorii de teze bine intenționați pentru a-i ajuta în procesul de determinare a plagiatului”, a specificat Dan Perciun.
Prezenți la dezbateri, reprezentanții universităților au menționat despre măsurile pe care le întreprind în privința prevenirii fraudelor academice și au propus mai multe soluții.
„Noi înțelegem gravitatea fenomenului, să nu credeți că nu depunem efort și că nu suntem îngrijorați. Lucrurile se complică odată cu dezvoltarea progresului tehnico-științific. Doar la ASEM avem o bază de date cu circa 30.000 de teze de licență și noi verificăm tezelele la antiplagiat din 2012”, a remarcat Alexandru Stratan, rector ASEM.
Și rectorul UTM, Viorel Bostan, a salutat propunerea de înăsprire a sancțiunilor pentru cei care comercializează teze, precum și implementarea unui soft național antiplagiat, menționând că o astfel de soluție va permite contracararea mai eficientă a migrării studenților de la o universitate la alta în căutarea unor căi mai ușoare de fraudare.
„În foarte multe țări, este incriminată nu doar vânzarea tezelor, ci și promovarea unor astfel de servicii”, a remarcat Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Comisia va colecta până la 15 mai propuneri privind contracararea fenomenului tezelor cumpărare și plagiate.


















