Maxim Moroșan, consilier municipal în Bălți, președintele Organizației Teritoriale Bălți a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, povestește, într-o postare pe Facebook, cum a ajuns să facă politică, după ce mai mulți ani a făcut parte din diasporă. El spune că s-a născut la Bălți, dar soarta familiei sale a fost puternic legată de Rusia.
„Când aveam 13 ani, familia mea a părăsit Moldova, la fel ca sute de mii de compatrioți de-ai noștri, în căutarea unei oportunități elementare de a trăi cu demnitate, de a munci și de a ne susține copiii. Am venit în Federația Rusă nu ca turiști, ci ca oameni pregătiți pentru orice muncă, dar fără așteptări de privilegii. Fără capital de pornire, fără relații, fără garanții, fără locuințe. Doar cu speranță. Rusia nu ne-a deschis pur și simplu porțile, ne-a oferit sprijin”, spune Moroșan.
Socialistul afirmă că mama lui a obținut un loc de muncă, iar el a acces la studii. Ulterior, și-a creat aici propria familie. În aceeași postare, Moroșan, spune că este recunoscător Rusiei pentru oportunitățile oferite atunci când patria nu era în stare să-i ofere ceva. În 2022 a decis să revină în R. Moldova pentru că-și dorește să schimbe lucrurile în Moldova, unde tinerii moldoveni să vadă perspective nu doar în emigrare, ci și în viața pe pământul natal.
„De-a lungul anilor petrecuți între cele două țări, am învățat să ascult oamenii, indiferent de cetățenia, limba și opiniile lor politice. Am vorbit cu mii de moldoveni, atât cu cei care locuiesc în Moldova, cât și cu cei care, la fel ca mine, au găsit cândva refugiu în Rusia. Suntem cu toții uniți de durere: sentimentul că am fost divizați. Retorica statală din ultimii ani a pus artificial în contrast „al nostru” cu „al lor”. Oamenii născuți pe același pământ au început să fie divizați de geografie, preferințe și simpatii politice. Unii sunt celebrați, alții sunt umiliți. Unora li se acordă dreptul de a participa la viața țării, alții sunt etichetați drept „coloaniști de a cincea coloană”. Aceasta nu este calea spre unificare, aceasta este calea spre distrugere” – menționează politicianul.
El afirmă că, în calitate de cetățean, vrea să apere dreptul fiecăruia de a participa la viața țării sale, indiferent de locul în care trăiește, ce țară respectă sau ce limbă vorbește.
„Astăzi, aproximativ 500 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova locuiesc în Federația Rusă. Aceasta este cea mai mare diaspora moldovenească din lume. Dar cum îi tratează statul pe acești oameni? La alegerile din 2021, doar 17 secții de votare au fost deschise pentru o jumătate de milion de cetățeni ai noștri pe vastul teritoriu al Rusiei. Oamenii au stat la cozi lungi, au călătorit sute de kilometri, și-au luat zile libere doar pentru a-și îndeplini datoria civică. Iar în 2024, situația a devenit și mai dramatică – doar două secții de votare pentru întreaga țară. Aceasta nu este doar o decizie administrativă. Aceasta este o desconsiderare demonstrativă față de o întreagă națiune. Spre comparație: în Italia, unde locuiesc aproximativ 120 de mii de moldoveni, au fost deschise 60 de secții de votare. În Canada – 6, în ciuda faptului că sunt de 10 ori mai puțini moldoveni decât în Rusia. Unde este dreptatea aici? Dreptul de vot nu este o formalitate. Este o modalitate de a influența viitorul țării. Privându-ne de voturi, autoritățile ne spun: „Nu faceți parte din Moldova”. Dar nu am dispărut. Trăim, muncim, transferăm milioane de dolari în țară, ne susținem familiile și visăm să ne întoarcem. Nu suntem umbre”, mai spune el.
Maxim Moroșan afirmă că, diaspora moldovenească din Rusia nu este o amenințare, ci o resursă.
„În ciuda discriminării și ignoranței politice, diaspora moldovenească din Rusia rămâne coloana vertebrală economică a țării. Numai în 2023, 442 de milioane de dolari au fost transferați din Rusia în Moldova. Acesta este cel mai mare flux de transferuri private, mai mult decât din orice altă țară. Spre comparație:
din Israel — 261,5 milioane de dolari; din Germania — 212,8 milioane de dolari; din Italia — 201,4 milioane de dolari. Rusia ocupă primul loc, cu o diferență semnificativă. Și, în același timp, ultimul la numărul de secții de votare. Nu este doar o chestiune de cifre. Este o chestiune de respect. Nu suntem doar statistici. Suntem cei care salvează economia moldovenească în vremuri dificile. Și totuși suntem numiți „pro-ruși”, „periculoși”, „ostili”. Dar este respectul pentru Rusia o crimă? Este posibil să ne accepți banii și să refuzi să ne respecte în același timp?”, se întreabă politicianul.
Consilierul mai spune că, cetățenii moldoveni veniți din Europa sunt întâmpinați cu zâmbete, cei din Rusia sunt tratați diferit.
„Nu putem fi împărțiți în „corecți” și „răi”. Aceasta nu este calea spre viitor. Aceasta este calea spre fascism și genocid, la care nu vrem să ne întoarcem.
Am parcurs calea pe care mii de moldoveni o cunosc – de la sărăcie la stabilitate, de la alienare la cetățenie conștientă. Dar principalul lucru este că nu am rămas indiferent. Astăzi, deja ajut oamenii: organizez sprijin pentru cei aflați în nevoie, rezolv problemele cotidiene și juridice ale concetățenilor noștri, îmi ridic vocea acolo unde alții tac. Am resurse, experiență, cunoștințe, conexiuni – și cel mai important, o înțelegere a modului în care funcționează ambele sisteme: moldovenesc și rusesc. Acest lucru mă face nu doar un martor, ci un mediator, un ghid, o punte. Sunt gata să-mi asum responsabilitatea și să duc la bun sfârșit ceea ce am început. Nu mi-e frică și nu caut aprobare – caut adevărul și dreptatea. Pentru că viitorul nostru comun este acolo unde nu există granițe între „noi” și „ei”, ci un singur mare „noi””, conchide Moroșan.
