Locuitorii raionului Cahul susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deși nu sunt de acord cu toate politicile blocului comunitar. Aceștia vor pensii europene, dar cred că vârsta de pensionare în statele membre este prea mare; vor o economie dezvoltată și prețuri ca în UE, dar nu vor atât de multe restricții pentru agenții economici. Opiniile au fost exprimate în cadrul unui workshop organizat de Asociația pentru Politica Externă (APE) în orașul Cahul, la care au participat câteva zeci de persoane.
Seminarul a fost susținut de trei analiști politici – directorul executiv al APE, Natalia Stercul, directorul Centrului de Informare și Documentare NATO, Ion Tăbârță, și expertul WatchDog Andrei Curăraru. Aceștia au discutat despre beneficiile integrării în UE, referendumul din 20 octombrie, dar și despre îngrijorările locuitorilor din raionul Cahul.
„Locuitorii raionului Cahul susțin parcursul european al Moldovei, dar sunt îngrijorați de dificultățile dezvoltării economice a țării și de dificultățile cu care se va confrunta sectorul agricol. Au fost ridicate probleme legate de lupta împotriva corupției și reforma justiției. În general, există o înțelegere în rândul localnicilor că drumul spre UE nu va fi ușor, dar va aduce beneficii tinerilor și generațiilor viitoare”, a declarat directoarea APE, Natalia Stercul.
Participanții la seminar au afirmat că o parte dintre locuitorii din Cahul sunt împotriva aderării la UE din cauza propagandei ruse.
„Referindu-se la aspectele negative ale Uniunii Europene, cetățenii din Cahul operează cu narativele dezvoltate de către propaganda rusă. Este vorba despre drepturile comunității LGBT sau că, odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, viața va deveni mai scumpă. Legat de aceste subiecte, locuitorilor din Cahul li s-a explicat că apartenența la comunitatea LGBT este doar o alegere personală a fiecăruia și nicidecum o modalitate de impunere socială. Iar aderarea la Uniunea Europeană neapărat va duce la ridicare nivelului de trai a cetățenilor și nici într-un caz la sărăcirea lor”, a menționat directorul CID NATO, Ion Tăbârță.
În pofida dezinformării, mulți vârstnici din Cahul, în special cei care au copii în diasporă, speră că integrarea în UE le va aduce o viață mai bună acasă, în Moldova.
„Sper să aderăm la Uniunea Europeană ca să trăim mai bine, să avem un trai decent. La noi acum drepturile omului nu sunt protejate, nu sunt protejați nici copiii, nici vârstnicii, de aceea este important să aderăm la UE. Acolo legile sunt pentru popor”. De această părere este Maria Fulger, pensionară din orașul Cahul. Opinia ei este împărtășită și de către Ana Caraman, specialistă în domeniul Bibliotecilor din cadrul Secției Cultură a Consiliului Raional Cahul: „Cred că aderarea la UE ne va ajuta să ne dezvoltăm, să implementăm valorile centrate pe om. Acum putem vedea mai multe proiecte implementate în raionul Cahul cu sprijinul UE. Aud adesea oamenii spunând – ce multe s-au schimbat, ce bine lucrează primarul – dar ei nu știu că aceste lucruri se fac din banii statelor UE. Îmi doresc ca, pe viitor, să putem beneficia de tot ce este bun în Uniunea Europeană și să nu mai ascultăm de toate falsurile care circulă acum în societate”.
Cei mai mulți dintre participanții la seminar au menționat că de la integrarea în UE așteaptă, în primul rând, să crească economia Republicii Moldova. Expertul politic Andrei Curăraru a declarat că acest lucru deja se întâmplă.
„Programe precum „Empowerment of Youth Entrepreneurship” oferă tinerilor antreprenori formare profesională și subvenții, având un buget de aproximativ 2 milioane de euro, în timp ce „Women’s Entrepreneurship Support Programme” se concentrează pe sprijinirea antreprenoriatului feminin, cu un buget total de 30 de milioane de lei, oferind atât suport financiar, cât și asistență non-financiară. De asemenea, inițiativa „Startup Moldova” facilitează transformarea digitală și sprijină startup-urile prin mentorat și acces la resurse necesare pentru dezvoltare. Aceste proiecte sunt esențiale pentru crearea de oportunități economice și dezvoltarea unei culturi antreprenoriale sustenabile în Moldova, contribuind astfel la creșterea economică a țării. Aceste proiecte au contribuit la faptul că, în pofida condițiilor geopolitice și economice extrem de complexe, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere a PIB-ului cu 0,7%”, a subliniat Andrei Curăraru.
