Interviu cu Viorel Godea, Director general al companiei de construcţii „Lagmar”
O: Dle Godea, în ultimul timp autorităţile au transmis mai multe mesaje privind necesitatea impulsionării proceselor economice, comerciale, investiţionale. Pe cât de justificate vi se par aceste mesaje?
V.G.: Analizând aceste mesaje, trebuie să înţelegem ce stă la baza lor. Pe de o parte, avem un nou Guvern, care, prin programul său, şi-a asumat angajamente inclusiv în plan economic şi acum încearcă să le onoreze. Pe de altă parte, avem noi realităţi, determinate de pandemie, de războiul din ţara vecină, iar aceste realităţi impun şi noi abordări. Dacă privim lucrurile din aceste două unghiuri de vedere, atunci preocupările autorităţilor, mesajele de care aţi pomenit sunt pe deplin justificate.
O: Dar care e starea generală a business-ului la moment? De ce trebuie să ţină cont autorităţile atunci când vor trece de la mesaje la acţiuni?
V.G.: Nu este un secret că business-ul traversează nu cea mai bună perioadă şi eu personal nu o dată m-am referit la cauze, circumstanţe etc. Nu ştiu dacă e cazul să mă repet şi acum. Cert este că e nevoie de o resetare generală şi ea trebuie să pornească de la regândirea profundă a atitudinii statului faţă de business. Prima întrebare la care trebuie să răspundă acum cei ce reprezintă statul este: Ce loc şi ce rol rezervă business-ului în strategiile la nivel de stat? Dacă statul va vedea în business un partener de încredere, atunci e o situaţie. Dacă însă business-ului i se rezervă alt rol, atunci e cu totul altă situaţie. Părerea mea este că statul trebuie să considere business-ul cel mai de încredere şi de nădejde partener. Iar atunci când ai un parteneriat, trebuie să te asiguri că ai şi un partener puternic. Cu cât mai puternic va fi business-ul, cu atât statul va fi mai puternic şi cu atât mai multe posibilităţi va avea de a asigura un nivel adecvat de viaţă cetăţenilor. Iar când vorbesc de posibilităţi, am în vedere, în primul rând, defalcările făcute de business la bugetul public naţional.
O: Dar nu credeţi că, într-o perioadă în care creditele şi granturile curg gârlă în Moldova, de impozite plătite de agenţii economici e nevoie mai puţin?
V.G.: Nu. E o abordare absolut greşită, căci nu poţi trăi la infinit din credite. Mai ales că vine momentul când toate aceste credite trebuiesc rambursate. Apoi, trebuie să avem în vedere şi despre ce fel de credite vorbim. Sunt credite care merg direct la susţinerea capacităţilor şi proceselor de care e responsabilă Banca Naţională. Avem şi credite care în mare parte pot fi catalogate ca fiind de consum curent. Ele iarăşi nu pot să genereze efecte benefice pe termen mediu şi lung din punct de vedere economic. Avem şi credite care ţintesc direct procese de dezvoltare. Dar, repet: oricât de multe credite nu am primi, ele nu pot substitui rolul crucial pe care-l are business-ul în menţinerea şi dezvoltarea statului.
O: Când vorbim de rolul business-ului aveţi în vederea şi creditarea statului de către companiile ce cumpără hârtii de valoare de stat?
V.G.: Activităţile de acest fel sunt importante şi pentru stat, care obţine mijloacele de care are nevoie la o etapă sau alta, şi pentru companii, care, pe această cale îşi sporesc veniturile. Însă, nu acesta e rolul de bază ce ar trebui să-i revină business-ului în relaţia cu statul. Business-ul creează locuri de muncă, achită impozite, contribuie la dezvoltarea comunităţilor, a ţării, în ansamblu. Deci, business-ul generează acele efecte benefice de care statul are nevoie. Anume prin prisma respectivelor efecte trebuie tratat business-ul, dar nu prin prisma calităţii sale temporare de creditor al statului.
O: Admitem că autorităţile vor trece de la mesaje la acţiuni. Ce ar trebui să întreprindă concret, în opinia Dvs.?
V.G.: Important este să se acţioneze targhetat, dar nu la general. Pentru aceasta factorii decizionali trebuie să pună diagnosticul corect al situaţiei în care se află acum business-ul, să identifice toate problemele existente, riscurile şi oportunităţile. Apoi, să le prioritizeze pentru a se asigura că acţiunile ce vor fi întreprinse vor ţinti cu adevărat cele mai importante probleme, cele mai mari riscuri şi cele mai reale oportunităţi.
O: Dvs. aţi putea acum numi cele mai mari probleme cu care se confruntă businessul autohton?
V.G.: În primul rând, e vorba de accesul la credite. Pe de o parte, parcă avem structuri creditare, care au posibilităţi destul de apreciabile, dar în realitate creditarea e un proces destul de anevoios, iar accesul la credite în condiţii cât de cât avantajoase nici pe departe nu poate fi considerat unul facil.
În al doilea rând, cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător nici pe departe nu poate fi considerat unul favorabil dezvoltării business-ului. E nevoie de o reformare profundă a acestuia, luându-se în calcul toate barierele existente la moment.
În al treilea rând, climatul investiţional necesită în continuare îmbunătăţiri. Şi aici e vorba şi de măsurile de ordin fiscal, şi de garanţiile potenţialilor investitori, şi de o minimă stabilitate politică etc. Până când climatul investiţional nu va fi îmbunătăţit nu vom putea vorbi de posibilităţi reale de atragere a investiţiilor pentru impulsionarea activităţilor economice pe interior.
În al patrulea rând, e vorba de atitudinea aşa-numitului sistem. Diverşi oameni ai sistemului continuă să privească la mediul de afaceri ca o sursă de îmbogăţire personală. Inventând diverse pretexte, pliindu-se pe diverse situaţii, ei încearcă să stoarcă cât mai multe beneficii pentru sine, iar aceasta frânează serios dezvoltarea business-ului.
În al cincilea rând, e vorba de exodul masiv al forţei de muncă, inclusiv a forţei de muncă calificate, ceea ce pune o presiune enormă pe business.
Sunt şi alte probleme importante, dar nu cred că acest interviu ne oferă timp şi spaţiu suficient pentru a le trece în revistă pe toate.
O: La modul practic, va reuşi noul Guvern să facă ceea ce-şi propune, adică să impulsioneze activităţile de business şi să schimbe paradigma economică?
V.G.: E o provocare deloc uşoară, dar, dacă noul Guvern va reuşi, atunci cu siguranţă Republica Moldova va avea mai multe şanse la un prezent şi un viitor demn şi prosper.
