Interviu cu antreprenorul Mircea Baciu
Domnule Baciu, într-o scrisoare deschisă recentă adresată viceprim-ministrului, ministrului Economiei şi Digitalizării, Eugen Osmochescu, şi ministrului Finanţelor, Adrian Gavriliță, aţi propus examinarea posibilităţii aplicării unei cote TVA de 0% pentru tranzacţiile cu aur investițional. Ce v-a determinat să veniţi cu această propunere?
M.B.: Am subliniat, în scrisoarea menţionată de dvs., că actualitatea acestei propuneri porneşte de la inflaţia ridicate şi incertitudinea valutară, interesul public crescând pentru instrumentele de economisire, necesitatea armonizării legislaţiei fiscale moldoveneşti cu practicile Uniunii Europene, dolarizarea ridicată şi volumul semnificativ de capital din afara sistemului financiar. În prezent, structura economiilor populaţiei Republicii Moldova este următoarea: depozite bancare – 30-40%, imobiliare – 35%, numerar – 30%, aur investițional – 2%, investiţii financiare (acţiuni, obligaţiuni) – 1-3% şi economii în străinătate – o pondere scăzută, dar stabilă.
Pentru comparaţie, în România, depozitele bancare reprezintă 50-60%, aurul investițional – 10-15%, imobiliarele – 20%, instrumentele financiare (acţiuni, obligaţiuni, fonduri de pensii) – 10% şi numerarul – 5-10%. Diferenţa cheie este că în România, cea mai mare parte a capitalului operează în cadrul sistemului financiar, în timp ce în Moldova, o parte semnificativă a fondurilor fie este deţinută în numerar, fie – transferată în străinătate.
În ceea ce priveşte aurul investiţional, aş dori să întreb ce prevede, în general, practica internaţională.
M.B.: În practica internaţională, aurul investițional este considerat nu un bun de consum, ci o formă de economii şi un activ financiar. Aurul investițional include: lingouri de aur cu o probă minimă de 995; monede de aur care: sunt bătute de monetării oficiale; au curs legal de plată în ţara emitentă; sunt vândute la un preţ apropiat de valoarea de piaţă a aurului. Bijuteriile şi obiectele decorative nu sunt considerate aur de investiţii şi nu sunt acoperite de acest regim.
Aurul investițional presupune o serie de avantaje, cum ar fi: creşterea preţurilor în ultimii cinci ani – 160-170%; o tendinţă stabilă pe termen lung, determinată de factorii monetari globali; lichiditate ridicată şi independenţă faţă de ciclurile economice locale. Comparând situaţia cu imobiliarele rezidenţiale din Moldova, în cetăţenii noştri preferă să investească, observăm următorii factori: creşterea preţurilor cu 100% din 2021 până în 2024-2025; dependenţă ridicată de factorii locali (programe ipotecare, ofertă, migraţie); lichiditate redusă pe termen scurt. Concluzia în această situaţie este că, având în vedere accesul limitat la instrumente financiare, proprietăţile imobiliare din Moldova funcţionează efectiv ca un substitut al economiilor, ceea ce creează dezechilibre structurale şi reduce mobilitatea capitalului.
Care este practica internaţională în materie de impozitare a aurului investiţional?
M.B.: În conformitate cu Directiva 2006/112/CE a Consiliului UE, aurul investițional este scutit de TVA, iar tranzacţiile cu acesta sunt tratate ca tranzacţii cu instrumente financiare. O abordare similară este aplicată în Elveţia, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite şi alte jurisdicţii financiare dezvoltate.
Cât priveşte situaţia actuală din Moldova, trebuie menţionat faptul că aplicarea TVA la aurul investițional duce la următoarele efecte: creşterea costurilor tranzacţiilor juridice, reducerea accesibilităţii instrumentului pentru clasa de mijloc, mutarea unor tranzacţii către sectorul informal, ieşirea de capital către jurisdicţii cu un regim fiscal neutru şi menţinerea unei ponderi ridicate a economiilor în numerar. Drept urmare, statul nu reuşeşte să îşi atingă obiectivele strategice de dezvoltare a pieţei financiare şi de reţinere a capitalului.
De altfel, eliminarea TVA la aurul investițional nu înseamnă o pierdere de venituri fiscale, deoarece rămân următoarele: impozitul pe profitul băncilor şi al dealerilor, impozitul pe venitul persoanelor fizice, TVA la serviciile conexe (depozitare, logistică, asigurări), taxele de licenţiere şi cele de reglementare.
În aceeaşi scrisoare deschisă, au prezentat mai multe scenarii posibile ca urmare a eliminării TVA la aurul investițional…
M.B.: Mai precis, am menţionat că ar trebui luate în considerare trei scenarii posibile în acest context. Scenariul conservator: participarea a până la 2% din populaţie; dimensiunea pieţei de până la 250 de milioane de euro/an; efect fiscal indirect – 3-4 milioane de euro/an. Scenariul de bază: participarea a 3-4% din populaţie; participarea activă a băncilor şi a dealerilor; dimensiunea pieţei de 500-600 de milioane de euro/an; efect fiscal indirect – 6-8 milioane de euro/an. Scenariu de creştere extinsă: participarea a 5-6% din populaţie; atragerea parţială a capitalului din străinătate; dimensiunea pieţei de până la 1,4 miliarde de euro/an; efect fiscal indirect – 10-15 milioane de euro/an.
Cât de reale sunt şanse de implementare a ideii Dvs.?
M.B.: Dacă această idee este examinată temeinic din diverse perspective şi se fac concluziile ce se impun, şansele implementării sale sunt destul de mari. Or, aplicarea unei cote TVA de 0% la aurul investițional este în concordanţă cu practicile internaţionale şi europene, nu prezintă riscuri fiscale semnificative, contribuie la reducerea dolarizării, creşte ponderea capitalului în cadrul sistemului financiar şi sporeşte încrederea în instituţiile guvernamentale.
Cu alte cuvinte, introducerea unei cote TVA de 0% la aurul investițional, consolidând în acelaşi timp reglementarea şi licenţierea, reprezintă o oportunitate economică reală care va avea numeroase consecinţe pozitive.
sursa: Tribuna.md
