Dumitru Cojocaru, directorul Agenţiei „Moldsilva”, în cadrul unui interviu pentru PROVINCIAL, a vorbit despre ramura silvică – situația la moment, probleme, necesități și tendințe, oferind și cifre concrete.
P.: Domnule Cojocaru care ar fi obiectivul general ce reuneşte realitatea şi tendinţele în cadrul ramurii silvice?
D.C.: Armonizarea funcțiilor pădurii cu cerințele prezente și viitoare ale societății, prin promovarea unui management forestier eficient bazat pe gestionarea sustenabilă a pădurii și a altor terenuri cu vegetație forestieră și prin creșterea aportului sectorului la dezvoltarea rurala si ameliorarea condițiilor de trai a populației.
Totodată, dacă ne dorim ca această realitate să asigure dezvoltarea pădurii şi managementul performant în domeniul forestier, atunci voi menţiona şi alte preocupări ce vor defini ziua de mâine: Eficientizarea cadrului instituțional a autorității centrale responsabile de silvicultură și implementarea unei politici unitare pentru conservarea și dezvoltarea pădurii și a altor terenuri cu vegetație forestieră; Creșterea competitivității și adaptarea serviciilor și produselor pădurii la economia de piaţa și asigurarea cadrului optim de implicare a mediului de afaceri în activităţile specifice sectorului forestier; Dezvoltarea procesului de cercetare științifică și transfer tehnologic în domeniul sectorului forestier.
P.: Deoarece există discuţii contradictorii şi se invocă diferite cifre, care sunt, totuşi, resursele forestiere ale Republicii Moldova?
D.C.: Resursele forestiere ale Republicii Moldova sunt constituite din resursele fondului forestier şi ale vegetaţiei forestiere de pe terenurile din afara acestuia. În conformitate cu articolul 2 al Codului silvic (nr. 887-XIII), adoptat la 21 iunie 1996 – ”Fondul forestier cuprinde toate pădurile, indiferent de tipul de proprietate şi forma de gospodărire.” Conform datelor Cadastrului funciar al Republicii Moldova suprafaţa acoperită cu vegetaţie forestieră este de cca. 462,6 mii ha sau 13,7 % din teritoriul ţării, fondul forestier constituie 422,8 mii ha, suprafaţa acoperită cu păduri – 379,5 mii ha (11,7%). Vegetaţia forestieră din afară fondului forestier constituie 50,8 mii ha, inclusiv 30,7 mii ha perdele forestiere de protecţie a câmpurilor agricole, drumurilor, râurilor şi bazinelor acvatice şi 20,1 mii ha plantaţii de arbori şi arbuşti.
Fondul forestier proprietate publică a statului constituie 363,2 mii ha (85,9 %), dintre care Agenţia „Moldsilva” gestionează 337,1 mii ha sau 82,1 % şi 26,3 ha (6,4%) se află în partea stângă a Nistrului. Suprafaţa de 57,0 mii ha (13,5%) se află în gestiunea administrației publice locale, iar 3,2 mii ha (0,8%) în proprietate privată.
P.: Ce factori importanţi determină aspectele calitative în ramura silvică?
D.C.: Ramura silvică din Republica Moldova, în calitate de sector integru al economiei naţionale, este condiţionată de următorii factori majori:
- politica promovată de stat în domeniul forestier și cinegetic;
- caracteristicile cantitative şi calitative ale resurselor forestiere ale ţării, de tendinţele şi dinamica proceselor silvo-biologice, care au loc în fondurile forestier şi cinegetic ale ţării;
- starea generală a economiei naţionale în ţară şi pe ramură, de veniturile şi puterea de cumpărare a populaţiei;
- prezenţa unei structuri instituţionale responsabile de administrarea şi gestionarea fondurilor forestier şi cinegetic, plenipotenţiare şi capabile de a percepe, înregistra, acţiona, influenţa şi schimba tendinţele negative din domeniul de menţinere, conservare, dezvoltare şi utilizare a resurselor forestiere.
P.: Şi problemele ce se fac resimţite în acest domeniu?
D.C.: Printre concluziile principale privind starea resurselor forestiere din Republica Moldova, evidenţiate pe parcursul ultimilor decenii menţionăm, în special, insuficienţa resurselor forestiere pentru satisfacerea necesităţilor economice, sociale şi ecologice la nivelul economiei naţionale şi populaţiei. Nu este pentru nimeni o noutate gradul scăzut de împădurire a teritoriului. Dispersarea şi fragmentarea resurselor forestiere, repartizarea lor neuniformă pe teritoriul ţări, lipsesc practic coridoarele forestiere necesare de interconexiune, care au o deosebită importanţă atât pentru viabilitatea fondului forestier ca atare, cât şi pentru protecţia biodiversităţii, solurilor, apelor etc.. În consecinţă vorbim deja despre sporirea vulnerabilităţii teritoriului ţării la riscurile unor factori cum ar fi: secetele, inundaţiile, alunecările de teren, extinderea zonelor de deşertificare şi degradare a solurilor, eroziunea excesivă, grindina, etc.. Suntem alarmaţi şi degradarea resurselor forestiere, micşorarea stabilităţii şi rezistenţei biologice la influenţa factorilor perturbatorii, înrăutăţirea stării de vitalitate şi sănătate.
P.: Presupunem că factorii de risc menţionaţi solicită şi nişte măsuri pe potrivă?
D.C.: Cel mai bun şi mai adecvat răspuns îl constituie activităţile de regenerare şi extindere a pădurii. În contextul asigurării continuităţii şi dezvoltării fondului forestier, pe parcursul anului 2020 şi cele 6 luni din anul curent, activităţile de regenerare a pădurilor au cuprins suprafața de 6871 ha. Din acest total, pe 1644 ha au fost plantate culturi silvice, 4831 ha au fost parcurse cu lucrări de ajutorare a regenerării naturale, iar regenerarea naturală a revenit pe o suprafață de cca 396 ha.
Pe parcursul perioadei de referință de către întreprinderile subordonate Agenţiei “Moldsilva” au fost recoltate cca. 152 tone de seminţe forestiere, ce reprezintă o diversitate de 62 specii de arbori şi arbuşti.
În cele 31 pepiniere silvice, extinse pe o suprafaţa totală de 932 ha, au fost crescuţi circa 9750 mii bucăți material săditor de reproducere,(pe o suprafață de 91,3 ha) dintre care cca 466 mii puieți de talie înaltă, cu o diversitate de cca. 80 specii de arbori şi arbuşti. Astfel la solicitarea APL, instituțiilor școlare, preșcolare, instituţiilor medicale, etc., urmează aprovizionarea acestora cu material săditor pentru efectuarea lucrărilor de ameliorare și de dezvoltare a rețelei spațiilor verzi, precum și pentru plantare în parcuri, aliniamente stradale, etc., Nu omitem aici nici înființarea altor spații verzi în vederea creării unui mediu plăcut și sănătos în intravilanul și/sau extravilanul localităților rurale și urbane, inclusiv în contextul Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 27 din 13.02.95 de Ziua Națională de Înverzire a Plaiului ”Un arbore pentru dăinuirea noastră”, tradițional organizată anual în ultima sâmbătă a lunii octombrie.
P.: Vegetaţia forestieră, în afara extinderii de suprafeţe obişnuite, poate fi şi o soluţie pentru terenurile degradate?
D.C.: Împădurirea terenurilor degradate şi a celor inapte folosinţelor agricole, asociată cu instalarea de perdele forestiere, reprezintă una din cele mai eficiente măsuri de protecţie a mediului ambiant, de preîntâmpinare şi atenuare a schimbărilor climatice, prin funcţiile vitale pe care culturile forestiere le exercită, concomitent cu asigurarea de resurse materiale regenerabile.
Specialiştii în domeniu constată o reducere alarmantă a fertilităţii solurilor şi intensificarea fenomenelor de eroziune. Printre activităţile eficiente şi tradiţionale de combatere a proceselor de eroziune şi de protecţie a roadei culturilor agricole se consideră practicile agroforestiere, inclusiv crearea şi menţinerea unei reţele viabile de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor agricole.
Potrivit calculelor specialiștilor, sunt supuse pericolului eroziunii 1,86 milioane ha sau 55% din suprafaţa totală a republicii. Suprafaţa sumară a terenurilor agricole erodate este de cca 880 mii ha sau 40% din fondul agricol. Principiul de bază ai strategiei combaterii degradării constă în formarea unei carcase de protecţie în baza împăduririi terenurilor republicii, cu crearea concomitentă a fâșiilor forestiere, construirea instalaţiilor hidrotehnice, efectuarea măsurilor antierozionale agrotehnice, care în ansamblu, vor asigura protecţia terenurilor de procesele de degradare.
În privința împăduririi ravenelor și a terenurilor degradate, ținem să menționăm despre existența unui cadru legal suficient pentru desfășurarea acestor activități (Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier, Legea pentru ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate, Norme tehnice și alte regulamente). Agenţia „Moldsilva” dispune de o experiență vastă în privința implementării proiectelor de împădurire și extindere a vegetației forestiere în afara fondului forestier, iar una dintre principalele probleme care subminează aceste activități este insuficiența mijloacelor funciare. Astfel, conform prevederilor legale, împădurirea terenurilor degradate și impracticabile pentru agricultură este obligatorie, iar principalele surse de finanțare sînt alocațiile bugetare și mijloacele proprii ale deținătorilor de terenuri, ambele fiind la etapa actuală deficitare, iar rezultatele modeste ale implementării mai multor programe de regenerare au avut la bază direct și indirect insuficiența de finanțare.
Problema este că împăduririle și reîmpăduririle sunt activități tehnico-științifice și economico-financiare complexe, incluzând cercetarea proiectarea silvică și pedologică, gestionarea bazei semincere, pepinieritul silvic, lucrarea solului, crearea și întreținerea culturilor silvice. Aceste componente necesită o finanțare consistentă și principalul, constantă și permanentă, care necesită dotare tehnică și tehnologică preventivă.
P.: Ne-aţi vorbit foarte convingător despre regenerarea pădurii. Dar ce aveţi a ne spune în privinţa informaţiei vehiculate despre tăierile de pădure?
D.C.: Am menţionat permanent că aprecierea lucrărilor silvotehnice nu o poate da orice cetăţean. Cu tot respectul pentru dreptul la opinie, dar în fiecare domeniu explicaţia aparţine specialiştilor cu studii respective. Doar e posibil mai întâi de solicitat explicaţia silvicultorilor cu referire la anumite lucrări, de comparat cu actele de specialitate şi mai apoi de tirajat ştirile de senzaţie în reţelele de socializare. Este foarte important de menţionat faptul, că toate cantităţile de masa lemnoasă constituie produse lemnoase implicite, rezultate în urma aplicării unor lucrări silvice strict necesare pădurilor şi în rezultatul acestor recolte, suprafaţa pădurilor nu se modifică, ci din contra, creşte potenţialul bioproductiv şi ecoprotector al acestora. În scopul facilitării accesului păturilor vulnerabile ale populaţiei la produsele pădurii, asigurării populaţiei şi instituţiilor de interes public cu lemn de foc în perioada rece a anului, în vederea combaterii tăierilor ilicite a pădurilor şi vegetaţiei forestiere, a fost emisă Dispoziția Agenției ”Moldsilva”, cu privire la livrarea lemnului de foc prioritar populaţiei şi/sau instituţiilor de interes local, prin care a fost stabilită ordinea prioritară de eliberare a lemnului de foc. Astfel, populaţia locală, creşele, grădiniţele, primăriile, obiectivle de menire social-culturală şi alte instituţii care nu desfăşoară activitate economică, beneficiază de prioritate la asigurarea cu lemn de foc.
P.: Totuşi ce este cu aceste imagini în care vedem lemnul tăiat în pădure. De unde este el şi care este logica acestor tăieri?
D.C.: Recoltarea masei lemnoase din pădurile Republicii Moldova se realizează în procesul tăierilor de produse secundare (degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de igienă) şi tăierilor de produse principale (tăieri de regenerare, conservare, de igienă rase) şi de reconstrucţie ecologică. Lucrările respective sunt realizate în conformitate cu proiectările amenajamentelor silvice, volumele destinate recoltării fiind autorizate anual de către Agenția de Mediu, respectiv posibilitatea de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor de produse principale în fondul forestier gestionat de entitățile silvice subordonate Agenției ”Moldsilva”, în conformitate cu prevederile art. 8 lit h) și art. 34 alin 5) din Codul Silvic, se aprobă periodic de către Guvern, odată la 5 ani.
P.: Ce alte griji şi preocupări revin silvicultorilor?
D.C.: Una din responsabilităţile esenţiale este amenajamentul silvic deoarece este singura preocupare ştiinţifică chemată să cerceteze legităţile de formare şi organizare a folosirii raţionale în timp şi spaţiu a resurselor forestiere în scopuri multiple social-economice. Actualmente amenajarea pădurilor se efectuează în baza normativelor tehnice româneşti, racordate la standardele europene, adaptate şi modificate în conformitate cu particularităţile specifice pădurilor autohtone şi a legislaţiei Republicii Moldova în vigoare.
În perioada 1992-2002 au fost amenajate toate pădurile fondului forestier ale Republicii Moldova gestionate de Agenţia „Moldsilva” pe o suprafaţă de circa 336,0 mii ha. În perioada 2004-2014 au luat start lucrările de reamenajare ale pădurilor gestionate de Agenţia „Moldsilva”, respectiv din anul 2015 a fost inițiat procesul de amenajare pentru următorii 10 ani.
Concomitent cu efectuarea lucrărilor de amenajare a pădurilor fondului silvic de stat gestionat de Agenţia „Moldsilva”, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice a efectuat lucrări de amenajare a pădurilor gestionate de Autorităţile Publice locale (primării) în baza Proiectului „Inventarierea şi evaluarea stării Ariilor Naturale protejate de stat şi vegetaţiei forestiere din afara fondului silvic gestionat de Agenţia „Moldsilva” aprobat de către Fondul Ecologic Naţional pentru 118 primării din raioanele Soroca, Floreşti, Şoldăneşti şi Rezina pe o suprafaţă de 3817 ha. În perioada anilor 2004-2007, inginerii amenajişti din cadrul ICAS au participat activ şi în alte proiecte cum ar fi Grantul „Dezvoltarea pădurilor comunale” finanţat de Guvernul Japoniei. Lucrările de amenajare au fost efectuate în 41 primării ale R. Moldova cu o suprafaţă totală de 6127 ha.
În anul 2020 au fost efectuate lucrări de amenajarea pădurilor în cadrul Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură Hîncești-Silva pe o suprafață de 34 233,1 ha, iar în anul 2021 este planificată efectuarea lucrărilor de amenajarea pădurilor pe o suprafață de 29472,3 ha în cadrul Întreprinderile de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură Chișinău și Întreprinderea Silvo-cinegetică Strășeni.
P.: În realitatea austerităţii bugetului, reuşeşte Agenţia „Moldsilva” să realizeze paza şi protecţia pădurii?
D.C.: Paza pădurilor constituie una dintre sarcinile primordiale ale gospodăririi durabile a fondului forestier (articolele 12 şi 56 ale Codului silvic). În condiţiile Moldovei, cu resurse forestiere limitate şi o presiune continuă asupra ecosistemelor silvice şi a biodiversităţii lor, paza pădurilor devine un imperativ pentru întreaga societate. Conform prevederilor legislaţiei în vigoare, autoritatea silvică centrală prin intermediul întreprinderilor de stat din subordine, asigură paza fondului forestier gestionat împotriva tăierilor ilegale, furturilor, distrugerilor, degradărilor, incendiilor, păşunatului neautorizat al vitelor, braconajului şi altor acţiuni dăunătoare prin intermediul personalului serviciului silvic (serviciul silvic al autorităţii silvice centrale şi serviciile silvice ale unităţilor silvice subordonate).
În rezultatul acțiunilor desfășurate în perioada de referință, de către colaboratorii serviciului silvic au fost depistate cazuri de tăieri ilicite în volum total de 2,9 mii m3. Cu concursul angajaţilor Agenţiei „Moldsilva” de către agenții constatatori (poliție, IPM, etc.) au fost întocmite 497 procese-verbale, pe cazuri de încălcări ale legislaţiei silvice după cum urmează:
– 382 cazuri de tăieri ilicite, în volum total de 1013,9 m3 , suma prejudiciului cauzat 1185,3 mii lei, prejudiciul recuperat în mărime de 701,0 mii lei;
1 caz de braconaj (specia căprior), suma prejudiciului cauzat 12,5 mii lei, prejudiciul nefiind recuperat, materialele se află în proces de examinare la instanţele de resort;
– 114 cazuri de alte contravenţii silvice, suma prejudiciului cauzat 454,4 mii lei, prejudiciul recuperat, constituind 279,5 mii lei.
Totuşi trebuie să recunoaştem că volumul tăierilor ilicite se datorează inclusiv neglijenţei şi controlului operativ insuficient de către personalul Serviciului silvic. Pe parcursul perioadei raportare, au fost sancţionaţi disciplinar 142 pădurari, 38 maiştri silvici, 4 adjuncţi ai şefului de ocol silvic, 21 şefi de ocol silvic, 13 ingineri şi 16 administratori. Au fost eliberaţi din funcţie, inclusiv 15 pădurari, 1 şef de ocol silvic, 1 inginer şi 5 administratori. Concomitent în această perioadă au fost efectuate 2803 de raiduri şi 7063 de revizii, în rezultat fiind depistat un volum total de tăieri ilicite de 1857 m3 .
În ceea ce priveşte compartimentul măsuri antiincendiare, au fost create 768 km de fâșii mineralizate şi 27 km drumuri de însemnătate antiincendiară. Au fost reparate şi întreţinute 921 km drumuri de însemnătate antiincendiară şi 2965 km fâșii mineralizate.
P.: Lumea animală are un rol important în menţinerea echilibrului ecologic, iată de ce nu putem omite din această discuţie şi sectorul cinegetic.
D.C.: Gospodăria cinegetică este una dintre ramurile de folosire a resurselor naturale, sarcinile principale ale căreia sunt protecţia, folosirea raţională şi reproducerea fondului cinegetic de stat (animalele de interes vânătoresc şi multitudinea de terenuri de vânătoare).
Actualmente Agenţia „Moldsilva” gestionează circa 336,5 mii ha terenuri de vânătoare situate în fondul forestier de stat, dintre care 3,2 mii ha sînt atribuite în arendă unor organizaţii, societăţi şi persoane fizice, în număr total de 29 unităţi, pentru gestionarea acestor terenuri în scopuri cinegetice. În rezultatul activităţii curente în perioada de referință la compartimentul gospodăria cinegetică au fost îndeplinite măsuri biotehnice, cu scopul asigurării condiţiilor optime pentru reproducerea şi conservarea faunei cinegetice după cum urmează:
– au fost confecţionate construcţii şi instalaţii cinegetice, pentru cervide şi mistreţi – 741 unităţi, în valoare totală de 261,4 mii lei;
– au fost reparate construcţii şi instalaţii cinegetice, pentru cervide şi mistreţi – 828 unităţi, în valoare totală de 164,2 mii lei;
– s-a procurat hrană complementară pentru perioada de iarnă în volum de 320 tone, în sumă totală de 213,3 mii lei;
– s-a colectat, depozitat, transportat şi administrat, hrană complementară în volum de 2455 tone, fiind cheltuiţi în acest scop suma de 763,6 mii lei.
Concomitent, au fost elaborate şi aprobate grafice de patrulare permanentă a fondului forestier vizând în special monitorizarea efectivelor de mistreţi în zonele de concentrare a acestora, adăpători, câmpuri de hrană, trecători şi trasee de migraţie.
P.: Ce presupune activitatea industrial-auxiliară, compartiment ce se regăseşte în atribuţiile din ramura silvică?
D.C.: Ponderea cea mai mare a activităţilor auxiliare din cadrul întreprinderilor subordonate Agenţiei „Moldsilva” îi revine activităţii de debitare și prelucrare a lemnului, precum și de colectare/ recoltare, achiziţionare şi valorificare a fructelor şi pomuşoarelor de pădure şi plantelor medicinale.
În conformitate cu prevederile art. 27, alin. (1) al Legii regnului vegetal nr. 239-XVI din 08.11.2007 colectarea plantelor medicinale şi pomuşoarelor din flora spontană a fondului forestier de stat gestionat de entităţile subordonate Agenţiei „Moldsilva” se efectuează în baza autorizaţiei cu privire la colectarea şi comercializarea obiectelor regnului vegetal, eliberate de autoritatea emitentă.
Cantităţile de colectare/recoltare, achiziţionare a obiectelor regnului vegetal variază în funcţie de cerinţele pieţei de desfacere şi factorii de mediu. În scopul majorării cantităţilor de colectare/ recoltare şi achiziţionare a obiectelor regnului vegetal în cadrul ramurii silvice urmează să se efectueze modernizarea metodelor de procesare a acestora, prin instalarea liniilor tehnologice necesare în acest scop.
Una din activităţile importante din cadrul ramurii silvice, care pe parcursul ultimilor ani a fost diminuată, în special după aprobarea HG nr. 664 din 27.05.2016 „Cu privire la sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă”, reprezintă debitarea şi prelucrarea masei lemnoase recoltate în procesul tăierilor de produse principale şi secundare. Emiterea acestei Hotărâri de Guvern a dus la ratarea de venituri din partea întreprinderilor silvice, care se cifrează anual la cca. 20,0 mln. lei.
Este necesar de evidenţiat că în conformitate cu HG sus menţionată s-a sistat exportul nu doar la masa lemnoasă brută (poziţia tarifară 4403) dar şi la producţia rezultată de la prelucrarea masei lemnoase (poziţiile tarifare 4404 20, 4406 şi 4407 91-4407 99) din Nomenclatorul combinat al mărfurilor.
P.: Unul din termenii utilizaţi în comunicarea publică a Agenţiei „Moldsilva”, mai ales în perioada pandemică, este ecoturismul. De unde porniţi şi ce vă propuneţi în acest domeniu?
D.C.: Ecoturismul este un vector nou și de perspectivă spre care se îndreaptă Agenția ”Moldsilva”. Dezvoltarea pădurilor pentru recreere este văzută ca un aspect important al silviculturii durabile și există o recunoaștere de ce în ce mai mare a beneficiilor pe care le oferă pădurile societății. Turismul forestier este o formă de turism în care principalul obiectiv este observarea și conștientizarea valorii naturii și a tradițiilor locale. Rezultatele anului 2020 au demonstrat că fondul forestier gestionat de Agenția ”Moldsilva” dispune de un potențial extraordinar de dezvoltare a turismului, astfel încât cele 4 rezervații naturale – Codrii, Plaiul Fagului, Pădurea Domnească și Prutul de Jos, au reușit să primească 12 616 de turiști, acumulând un venit de 879,4 mii lei, fapt ce a contribuit pozitiv activitatea entităților date și investirea acestor bani în dezvoltarea atracțiilor turistice din teritoriu.
Despre seriozitatea cu care tratăm acest domeniu vorbesc şi realizările obținute în anul 2021 la compartimentul dezvoltării turismului. A fost lansat și prezentat ”Ghidul organizării și managementului traseelor turistice în fondul forestier gestionat”, în cadrul mesei rotunde din data de 25 februarie 2021, cu participarea Agenției ”Moldsilva” și întreprinderilor subordonate, Mișcării Ecologiste din Moldova și Forest Service International Programs Office of the Chief; A fost organizat seminarul ”Organizarea și managementul traseelor turistice în fondul forestier gestionat”; A avut loc inaugurarea Scuarului ”Alexei Palancean” în cadrul Rezervaţiei Naturale „Codrii”, la care a participat Secretarul de stat al MADRM, consilierul de Nivel Înalt UE în domeniul tranziției verzi; S-a implementat proiectul ”Colț de rai la sud de plai” (proiect finanțat de GAL) în cadrul RN ”Prutul de Jos”, cu scopul îmbunătățirii calității serviciilor turistice prin crearea produselor noi (trasee turistice) și îmbunătățirea celor existente; A fost organizat Festivalul Lupilor în cadrul Rezervaţiei Naturale ”Pădurea Domnească” .
P.: În ce măsură pandemia COVID-19 a afectat activitatea ramurii silvice?
D.C.: Pandemia de COVID-19 a provocat o recesiune bruscă și profundă în întreaga economie națională. Cu siguranță, situația pandemică reprezintă o provocare pentru angajații ramurii silvice, dar o provocare și mai mare este impusă conducerii entităților silvice din subordine, care trebuie să facă față și să se adapteze la situație pentru a-și păstra nu doar resursele financiare, dar prioritar – resursele umane – fără de care nu va putea relansa amploarea activităţii propriu-zisă, evaluând în acest sens condițiile de muncă ale salariaților, riscurile și condițiile de securitate și sănătate în muncă, abordând în discuții subiecte legate de consolidarea capacităților instituționale în situații de criză, etc.
Managementul de criză, stabilirea programului flexibil de muncă, comunicarea transparentă au constituit aspectele pe care conducerea Agenției ”Moldsilva” le-a luat în considerare pentru sprijinirea angajaților în timp de pandemie, neadmițând apriori și înrăutățirea condițiilor de muncă, protejând drepturile lucrătorilor într-o situație atât de dificilă, fiind prevăzute și unele facilități pentru angajații, care activează în condiții de risc sporit. Nu există o cale ușoară pentru depășirea pandemiei și pentru redresare a situației, dar depinde de cetățenii Republicii Moldova să reușească să depășească problemele existente prin solidarizare între diferite vârste, regiuni și sectoare.
Cristina Tomac
