În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Corneliu Groza a vorbit despre activitatea pe durata stării de urgenţă, care au fost cele mai mari dificultăţi întâlnite, ce s-a schimbat în activitatea Poliţiei de Frontieră după încetarea stării de urgenţă, ce restricţii rămân în vigoare şi în continuare, dar și despre alte aspecte importante.
T.: Cum a fost pentru Poliţia de Frontieră activitatea pe durata stării de urgenţă?
C.G.: Cu certitudine a fost o perioadă destul de încordată, ca și în cazul a mai multor autorități de primă linie, și nu mă refer doar la perioada cât a fost instituită Starea de Urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, dar și la acea premergătoare, mai cu seamă că de la începuturi informația despre acest virus era incertă, viteza cu care s-a răspândit la nivel regional și mondial a fost una destul de alertă, lăsându-ne puțin timp pentru reflecții. Totodată, eram la început de an, cu buget aprobat, dar era nevoie de mijloace financiare neplanificate anume pentru achiziții de mijloace speciale de detecție și protecție individuală.
Cu toate acestea, sunt ferm convins că am reușit să mobilizăm și să orientăm resursele necesare pentru a face față acestei provocări. Am reacționat prompt, prin a institui o celulă de criză la nivel instituțional, care a monitorizat 24/24 situația, atât la frontiera de stat, cât și la nivel regional și global. A fost asigurată comunicarea cu celulele similare create în alte instituții, fiind astfel asigurat un proces constant de schimb de informații. S-a reușit și cu dotarea angajaților și a punctelor de trecere cu necesarul minim de mijloace de protecție și detecție, o contribuție semnificativă fiind adusă de partenerii noștri de cooperare, fapt pentru care vreau să aduc mulțumirile de rigoare.
Desigur, un aport considerabil l-a avut parteneriatul stabilit cu colegii noștri din Ucraina și România, cu care s-a menținut un dialog constructiv pe întreaga perioadă de răspândire a virusului. Încă din mijlocul lunii martie, o mare parte din punctele de trecere a frontierei și-au sistat activitatea, situație care aparent induce la gândul că o parte de personal nu a activat, însă nu a fost chiar așa… Toți au fost implicați în activități de menținere a regimului în punctele de trecere rămase active, în activități de menținere a regimului zonei de frontieră, activități de amenajare genistică la frontiera de stat, dar și intensificarea măsurilor de supraveghere a frontierei verzi, or riscul de traversare a frontierei prin ocolirea punctelor de trecere se menținea la un nivel înalt.
În același timp, angajații au fost planificați în serviciu astfel încât să fie asigurat un contact minimal între ture, fapt ce nu admis îmbolnăviri în masă a personalului. În general, cred că, situația pandemică ne-a făcut să privim sub un alt unghi unele lucruri, ne-a făcut să înțelegem la ce compartimente mai trebuie să lucrăm că să trecem cu brio astfel de situații complexe.
T.: Aţi putea să ne oferiţi careva date statistice privind activitatea pe durata stării de urgenţă?
C.G.: Din start aș dori să specific faptul că de către Poliția de Frontieră au fost adoptate decizii de restricționare graduală a circulației persoanelor și mijloacelor de transport prin punctele de trecere, corespunzător dispozițiilor și hotărârilor Comisiei pentru situații excepționale a Republicii Moldova, și respectiv Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică, adoptate pentru a diminua răspândirea Covid-19.
Dacă facem referire la perioada stării de urgență instituită prin Hotărârea Parlamentului RM nr.55 din 17.03.2020, menționez că la frontiera de stat au fost înregistrate 210 640 traversări persoane și 112 478 traversări mijloace de transport. Comparativ cu perioadele similare ale anilor precedenți, numărul trecerilor frontierei de stat a fost în scădere drastică, dat fiind faptul că o parte considerabilă a punctelor de trecere și-a sistat activitatea, s-a dispus interdicția de intrare în Republica Moldova pentru cetățenii străini, au fost sistate cursele avia, dar și alte restricții de circulație.
La frontiera cu Ucraina au fost consemnate 77 422 traversări persoane, dintre care 44 530 pe sensul de intrare și 32 892 pe cel de ieșire din Republica Moldova.
Prin punctele de trecere a frontierei moldo-române au fost atestate 106 180 traversări persoane, 68 280 traversări persoane la intrare și 37 900 traversări ieșire din Republica Moldova.
În punctul de trecere a frontierei Aeroportul Internațional Chișinău au fost înregistrate 27 038 traversări persoane (16 935 – intrare; 10 103 – ieșire ), în majoritate fiind curse charter.
În perioada 24 februarie – 21 mai 2020, urmare a screening-ului la trecerea frontierei de stat au fost identificate 72 de persoane cu statut febril.
În perioada enunțată aproximativ 13 mii de cetățeni au fost consultați pe chestiuni ce țin de regulile de traversare a frontierei de stat, prin intermediul Liniei Verzi a Poliției de Frontieră 022 259 717.
T.: Care au fost cele mai mari dificultăţi întâlnite pe durata stării de urgenţă?
C.G.: Este știut că Poliția de Frontieră a fost autoritatea națională căreia i-a revenit rolul de prim filtru privind combaterea răspândirii noului tip de Coronavirus, astfel încât pe lângă atribuțiile ordinare, polițiștii de frontieră au fost solicitați cu un set de activități noi, neexersate pe măsură până la acel moment. Tot angajații instituției au fost acei care au trebuit să adopte față de cetățeni măsuri adiționale de control, fapt care uneori este privit necorespunzător sau chiar poate degenera în conflicte.
Astfel, în opinia mea, una dintre cele mai mari provocări a constat în realizarea unui spectru larg de acțiuni pentru a convinge și responsabiliza, atât angajații Poliției de Frontieră și familiile acestora, cât și cetățenii care traversează frontiera de stat, asupra necesității și obligativității respectării măsurilor de protecție individuală, or și la ziua de azi avem multe situații în care se tratează cu superficialitate acest virus și consecințele nefaste pe care le poate aduce. Această problemă era amplificată și de incertitudinea de moment în partea ce ține de informația deținută asupra COVID-19, dar și insuficiența mijloacelor de protecție individuală.
T.: Ce concluzii pot fi făcute şi ce putem considera ca şi lecţii învăţate ca urmare a stării de urgenţă?
C.G.: Cele mai importante lecții învățate desigur sunt responsabilitatea, încrederea și curajul de a depăși provocările. Responsabilitatea în raport cu sănătatea proprie, a familiei, dar și a călătorilor. Curajul în acțiunile pe care le desfășurăm, încrederea în deciziile pe care le luăm. Un aspect foarte important este cooperarea instituțională. Doar prin acțiuni coordonate și lucru în echipă putem depăși situațiile de criză.
T.: Ce s-a schimbat în activitatea Poliţiei de Frontieră după încetarea Stării de Urgenţă?
C.G.: Nu putem vorbi de o schimbare sau de revenire la normalitate a activității Poliției de Frontieră, dacă luăm în considerare că din 16 mai și până în 30 iunie este declarată stare de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova. O bună parte a măsurilor restrictive au fost prelungite. Deci se lucrează în același regim special, polițiștii de frontieră având și misiunea de prevenire a răspândirii infecției COVID-19.
Mai mult, odată cu reluarea activității unor puncte de trecere, vom depune efortul necesar pentru a diminua răspândirea virusului și în continuare, vom fi vigilenți în raport cu persoanele care traversează frontiera de stat, dar și vom responsabiliza cetățenii care au ales să traverseze frontiera de stat a RM.
T.: Ce restricţii rămân în vigoare şi în continuare?
C.G.: Reieșind din situația epidemiologică din țară au fost menținute mai multe măsuri restrictive de circulație la frontiera de stat.
Conform Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.11 din 15 mai 2020, se interzice până la data de 30 iunie 2020 părăsirea teritoriului Republicii Moldova pentru persoanele aflate în regim de autoizolare la domiciliu.
Rămâne în vigoare prevederea prin care se interzice intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţenilor străini şi apatrizilor cu următoarele excepţii:
- membri de familie ai cetăţenilor RM;
- persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi;
- persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent;
- membri ai misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare acreditate în Republica Moldova, ai organizaţiilor/misiunilor internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora sau personal care poate asigura ajutor umanitar;
- persoane în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;
- persoane care călătoresc din motive de sănătate şi umanitare, inclusiv însoţitorul, după caz (cu prezentarea documentelor confirmative);
- lucrătorii transfrontalieri;
- conducătorii auto şi personalul de deservire a mijloacelor de transport, care efectuează transportarea mărfurilor, echipajele aeronavelor/navelor şi brigăzile garniturilor de tren.
Persoanele care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova vor completa, în mod obligatoriu fişa epidemiologică, precum şi vor semna declaraţia pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare o perioada de 14 zile în locurile determinate.
Excepţie de la prevederile de mai sus, în cazul în care nu prezintă semne clinice de infecţie respiratorie sau stare febrilă, nu sunt obligaţi să respecte regimul de autoizolare următoarele categorii de persoane:
- conducători auto şi personalul de deservire a vehiculelor rutiere de transport marfa şi a vehiculelor rutiere de transport de persoane contra cost, echipajele aeronavelor/navelor şi brigăzile garniturilor de tren;
- persoane care călătoresc din motive de sănătate sau umanitar, inclusiv însoţitorul, după caz (cu prezentarea documentelor confirmative);
- elevii/studenţii, înmatriculaţi în unităţile/instituţiile de învățământ de peste hotarele ţării noastre, care au de susţinut probe sau examene la încheierea ciclurilor de învățământ gimnazial/liceal/învățământ superior;
- persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document confirmativ;
- lucrătorii transfrontalieri;
- membri ai misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare acreditate în Republica Moldova, ai organizaţiilor/misiunilor internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora sau personal care poate asigura ajutor umanitar;
- persoane în tranzit.
Totodată, luând în calcul evoluția situației, îndemn cetățenii să se informeze prin intermediul paginii oficiale a PF sau al liniei verzi, unde vor fi furnizate informații actualizate de ultimă oră.
T.: Când Poliţia de Frontieră va reveni la activitatea sa normală, care era şi până la starea de urgenţă?
C.G.: De fapt, după aproximativ 4 luni de activitate în acest regim specific, am reușit să ne adaptăm procedurile de operare, am reușit să ne mobilizăm din punct de vedere logistic, am reușit să instruim personalul, astfel încât să putem face față unor astfel de situații în viitor. La general, aș consideră că Poliția de Frontieră a revenit deja la normalitate, chiar dacă nu toate punctele de trecere și-au reluat activitatea.
În același timp, nu putem spune că ne așteaptă o perioadă de relaxare, deoarece suntem în perioada estivală. Conform statisticilor anilor precedenți, fluxul mărit de călători este atestat în perioada sărbătorilor Pascale și în lunile estivale ale anului. Deoarece de Paști au fost impuse restricții de călătorie, presupunem că, odată cu ridicarea restricțiilor, va crește și numărul călătorilor, în special pentru cei care și-au planificat vacanțele peste hotare.
T.: Pe cât de pregătită este Poliţia de Frontieră pentru un eventual nou val epidemiologic?
C.G.: Cu siguranță, Poliția de Frontieră este mai pregătită decât era la începutul pandemiei, atât din punct de vedere al pregătirii personalului, cât și din cel al dotărilor. Aș putea menționa că în această perioadă beneficiem, alături de alte autorități naționale, de un proiect de asistență externă dedicat subiectului prin intermediul căruia vom îmbunătăți activitatea pe marginea a trei componente – infrastructura necesară în punctele de trecere, dotarea cu mijloace de protecție individuală și actualizarea procedurilor de lucru în cazul identificării la frontieră a unui suspect de infectare cu COVID-19, iar acest fapt cu siguranță ne va fi de un mare ajutor în administrarea unui eventual val de infecție.
T.: Ce obiective are Poliţia de Frontieră pentru perioada imediat următoare, dar şi pe termen mediu?
C.G.: În următoarea perioadă ne concentrăm atenția pe îmbunătățirea Planului situațional – tip aplicat în perioade de pandemie, care ar include acțiunile concrete ale polițiștilor de frontieră, la emiterea gradelor de alertă: COD GALBEN, COD PORTOCALIU, COD ROȘU și STARE DE URGENȚĂ.
Primordial pentru mine, în calitate de conducător, este protecția angajaților Poliției de Frontieră și susținerea acestora. Vom pune accent pe dotarea cu echipament special de protecție în funcție de riscul la care sunt expuși, dar și instruirea personalului pentru a fi pregătit să acționeze corect și prompt în diferite situații de criză.
Astăzi, 10 iunie, sărbătorim Ziua profesională și e un prilej deosebit de a le adresa polițiștilor de frontieră din Republica Moldova cele mai sincere felicitări și succese în activitatea profesională. La ziua de azi este actual să doresc tuturor sănătate, fiindcă m-am convins că fiecare are capacitate și poate face față oricărei greutăți. Să aveți răbdare, putere și ambiție în misiunea de securitate a hotarelor țării. Să vă bucurați de rezultate frumoase și să luptați în continuu pentru îndeplinirea viselor Dumneavoastră.
La mulți ani, Poliția de Frontieră!
Să trăiți, domnilor polițiști de frontieră!
T.: Vă mulțumim.
Cristina Pendea
