Pandemia a influențat și modalitatea consultațiilor medicale. Pentru ca centrele de sănătate din localitățile țării să nu se transforme în focare de infecție, medicii de familie consultă bolnavii cu COVID-19 prin telefon, informează PROVINCIAL.
În prezent, în tratament la domiciliu cu forme ușoare de COVID-19 se află aproximativ 5000 de persoane, iar peste 28 de mii sunt sub supraveghere.
Înainte de pandemie, coridoarele Centrului de Sănătate din comuna Măgdăcești erau arhipline. Oamenii făceau cozi ca să ajungă la consultație. Acum, în instituția medicală, fluxul de pacienţi este unul gestionat, pentru a fi prevenită îmbulzeală. În ultimele luni, medicii din Măgdăcești au monitorizat de la distanță 150 de pacienți diagnosticați cu COVID-19.
„A fost foarte complicat. Îi contactam zilnic pentru a le verifica starea de sănătate. În această perioadă am reușit să școlarizăm puțin pacienții. Acum știu să-și monitorizeze pulsul, temperatura, tensiunea arterială, frecvența respirației. Cred că aceste deprinderi le vor rămâne utile pe viață. Am avut și cazuri când pacienții nu răspundeau la telefon, nu doreau să colaboreze cu medicii de familie, mulți nu au vrut să se testeze, deși au interacționat cu persoane bolnave. Pe unii am reușit să-i convingem”, spune medicul de familie, Lidia Golubaș.
La ora actuală, 27 de pacienți diagnosticați cu COVID-19 sunt monitorizați de la distanţă. Lidia Golubaș, care este și șefa Centrului de Sănătate, consultă zilnic prin telefon șase pacienți, care se tratează la domiciliu.
Pacientul 1: O femeie de 34 de ani, suferă de o formă ușoară de boală. Are doar simptome de răceală. I-a fost prescris tratament simptomatic.
Pacientul 2: Un bărbat de 58 de ani, cu o patologie cardiacă concomitentă. Suportă o formă moderată de boală. Tusea este chinuitoare și iritantă. Are dispnee, dificultăți respiratorii. Avea febră mare, care a scăzut greu. Tratamentul include și antibiotice.
Pacientul 3: O femeie de 30 de ani. Soțul ei a fost confirmat cu COVID-19. Ambii sunt în tratament. Boala se manifestă asimptomatic, mi-a spus că nu observă schimbări în starea sa de sănătate. Familia are doi copii, de 6 și 4 ani, care nu manifestă simptome de îmbolnăvire.
Pacientul 4: Un bărbat de 57 de ani. Suferă și de o boală cardiacă și de diabet zaharat. Recent a suportat o procedură de revascularizare a miocardului ischemic – bypassul aortocoronarian. În cazul lui, boala se manifestă prin dispnee, tuse și febră înaltă. Pe el pot să-l sun și de două ori pe zi. Este un pacient cooperant. I-am spus că dacă starea de sănătate i se va agrava, să mă sune, indiferent de oră.
Pacientul 5: Un bărbat de 54 de ani. Primele două zile de la infectare a manifestat subfebrilitate, dureri musculare și cefalee.
Pacientul 6: Un bărbat de 40 de ani. Avea simptome clasice de boală – dureri de cap insuportabile, dureri musculare, febră. La el s-a manifestat foarte puternic cefaleea. Atunci când îl sunam, îmi spunea că parcă cineva îi pune pe cap un fier de călcat aprins. Această senzație a durat cinci zile. Se întâmpla să-l sun și de două ori pe zi.
Lidia Golubaș spune că după 10 zile de tratament, atunci când pacienții nu mai sunt contagioși, vin la Centrul de Sănătate pentru a le fi monitorizată starea de sănătate sau merg medicii la ei acasă. După ce testul arată rezultatul negativ la COVID-19, este inițiat tratamentul de recuperare.
„Am observat multe schimbări în analizele microbiologice ale pacienților după tratament. În special, analizele la ficat. Noi suntem nevoiți să inițiem de urgență tratament pentru reabilitarea acestui organ. Unii pacienți se simt sleiți de puteri, chiar și după o lună și jumătate de tratament, alții au avut pneumonie post-COVID-19 și au rămas cu sechele, fibroze la plămâni, care nu știu dacă vreodată vor putea fi tratate. Asta înseamnă că vor deveni mai vulnerabili la infecții. Imunitatea lor este foarte scăzută”, mai adaugă medicul.
Pandemia COVID-19 a fost o provocare pentru întregul sistem medical din Republica Moldova. Lidia Golubaș afirmă că medicii de familie sunt suprasolicitați din cauza volumului mare de muncă. Pe lângă monitorizarea stării de sănătate de la distanță, sunt implicați și în procesul de prelevare a probelor la pacienții cu suspecție la boală.
„Acasă mă așteaptă soțul și fiica de 10 ani. Mama mă implora să nu merg pe la casele oamenilor să colectez probele de laborator. Dar în pofida insistențelor, eu am continuat să-mi fac munca cu aceeași dedicație. M-am gândit că dacă nu eu, atunci cine? E mult mai ușor să privești totul dintr-o parte, dar nu aceasta este menirea unui medic. De multe ori, mergeam la prelevarea probelor cu propria mașină. După fiecare procedură, o dezinfectăm. Oamenii trebuie să înțeleagă că e mult mai simplu să te protejezi, decât să te tratezi și că, de cele mai multe ori, virusul lasă sechele pe viață”, precizează doamna doctor.
Dina Roșca
