În ultimii zece ani a scăzut de două ori numărul profesorilor de până la 30 de ani, iar o dată la 5 ani crește cu 4% ponderea profesorilor care au peste 60 de ani. Pe de altă parte, numărul educatorilor a crescut. Dacă acum câțiva ani, unul din trei educatori avea studii superioare, astăzi, 1 din 3 nu are studii superioare. Numărul pedagogilor s-a redus, dar numărul copiilor și mai mult. „Povara educației în Republica Moldova, atât acasă, cât și la școală, este pe umerii femeilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 4 octombrie, 2024, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dintre ramurile economiei naționale cu cel mai mare număr de salariații, ramura învățământului este cea mai mare ramură din sectorul bugetar care are cei mai mulți salariați și a doua din economia națională. Comerțul cu ridicata are 112 mii de persoane sau 17,8%; învățământul – 91 de mii sau 14,6%; industria prelucrătoare – 82 de mii (13,1%); sănătate și asistență socială – 66 de mii (10,5%); iar administrația publică – 48 de mii (7,7%).
În 2023, raioanele cu cea mai mare pondere a lucrătorilor în învățământ au fost Cantemir – 29,8%; Telenești – 29,4%; Nisporeni – 28,6%; Sângerei – 27,5%; Șoldănești – 27%, iar raioanele cu cea mai mică pondere a lucrătorilor în învățământ au fost Orhei – 16,1%; Anenii Noi – 15,6%; Basarabeasca – 13,5%; municipiul Bălți – 10,7%; iar municipiul Chișinău – 9,1%. Media națională a fost de 14,6%. „În raioanele unde profesorii sunt fiecare al treilea cetățean practic nu există activitate economică, nu există locuri de muncă, iar profesorii sunt unicii care lucrează. Acolo unde profesorii sunt mai puțini, acolo oamenii au și alte domenii de muncă”, a spus Veaceslav Ioniță.
Repartizând forța de muncă din sistemul de învățământ, expertul a declarat că în anul de studiu 2000/2001 au fost 124,4 mii de angajați, dintre care: 51,9 mii – învățători și profesori; 8,9 mii – educatori; 63,6 mii reprezentau restul angajaților din sistem. În 2010/2011 – 116,6 mii de angajați: 48,7 mii – învățători și profesori; 12 mii – educatori; 55,9 mii – restul angajaților. 2020/2021 – 93,5 mii de angajați: 34,8 mii – învățători și profesori; 12,8 mii – educatori; 46 mii – restul agajaților. 2023/2024 – 91,4 mii de angajați: 33,3 mii – învățători și profesori; 12,6 mii – educatori; 45,5 mii – restul angajaților din sistem.
Despre educatorii cu studii superioare din învățământul preșcolar, expertul a specificat faptul că în anul de învățământ 2005/2006 au reprezentat 31,8% din tot sistemul; 2015/2016 – 52,9%; iar în 2023/2024 – 65,4%. „Cândva unul din trei educatori avea studii superioare, astăzi 1 din 3 nu are studii superioare. O situație benefică sistemului educațional preșcolar”, a specificat expertul.
Economistul a menționat că în ultimii 25 de ani, numărul salariaților din învățământ a scăzut cu 33 de mii sau cu 26,5%. Cel mai mult a scăzut în instituțiile de învățământ primar și secundar general cu 16400 mii sau cu 38,7%. Din instituțiile de învățământ superior s-a redus cu 1600 mii (30%); din instituțiile de învățământ profesional tehnic – cu 700 (15,9%). Restul angajaților din învățământ a scăzut cu 18100 (28,4%). Pe de altă parte, numărul salariaților în instituțiile de învățământ preșcolar a crescut cu 3700 de persoane sau cu 41,6%.
Analistul economic, analizând numărul învățătorilor din instituțiile de învățământ primar şi secundar general, a afirmat că în anul de studiu 2010/2011 a fost de 36,9 mii în învățământul public și de 500 în cel privat. În anul 2015/2016 – 29,1 mii în învățământul public și 500 în cel privat. 2020/2021 – 26,2 mii în învățământul public și 700 în cel privat. 2023/2024 – 25,2 mii în învățământul public și 800 în cel privat. „Ponderea celor din învățământul privat a crescut cu 300 de persoane. În sectorul bugetar numărul profesorilor a scăzut cu 11700 de persoane”, a afirmat analistul economic.
Vorbind despre numărul de elevi la un învățător în învățământ primar şi secundar general, expertul a declarat că în anul de învățământ 2000/2001 erau 14,9 copii la un învățător; în anul 2005/2006 – 12,7 copii per învățător. În 2010/2011 – în învățământul public-10,6 copii/învățător, în învățământul privat-8 copii/învățător. 2015/2016 – în învățământul public-11,4 copii, în cel privat-8,9 copii. 2020/2021 – în învățământul public-12,5 copii, în cel privat-9,5 copii. 2023/2024 – în învățământul public-12,9 copii, în cel privat-10,9 copii. „Numărul învățătorilor s-a redus, dar numărul copiilor și mai mult. Optimizările care au avut loc în cazul instituțiilor de învățământ au permis că numărul copiilor la un învățător totuși să crească. După toate eforturile depuse în ultimii 15 ani, nu reușim să ajungem la nivelul anilor 2000, când erau 14,9 copii la un învățător”, a declarat expertul.
Distribuind cadrele didactice pe sexe şi niveluri de învăţământ, Veaceslav Ioniță a spus că în învățământul primar și secundar general, în 2013 au fost bărbați 15,2%, femei – 84,4%, iar în 2023 numărul bărbaților angajați în învățământul primar și secundar general a scăzut la 12%, iar cel al femeilor a crescut la 88%. În învățământul profesional tehnic, în 2013 bărbați au fost 37,2%; femei – 62,8%; iar în 2023, numărul bărbaților profesori a scăzut la 31,2%, iar al femeilor a crescut la 68,8%. În învățământul superior, în 2013 erau angajați 45,6% de bărbați, femei – 54,4%; în 2023 numărul bărbaților a scăzut la 43,5%, iar cel al femeilor a crescut la 56,5%. „Povara educației în Republica Moldova, atât acasă, cât și la școală, este pe umerii femeilor. Numărul bărbaților implicați în procesul educațional scade. Se atestă totuși că bărbații sunt mai mulți la treptele înalte de învățământ. Unul din 10 profesori sunt bărbați, restul sunt femei”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai menționat că în anul de învățământ 2013/2014 vârsta medie a angajaților din economia națională a fost de 41,2 ani, iar a celor din învățământul primar și secundar general – 46,7 ani. În anul 2018/2019, vârsta medie a angajaților din economie a fost de 42,2 ani, iar a celor din învățământul primar și secundar general – 48,1 ani. În 2023/2024, vârsta medie a angajaților din economie a fost de 43,3 ani, iar a celor din învățământul primar și secundar general – 49,6 ani. „În Republica Moldova crește vârsta medie a profesorilor. În anul de învățământ 2024/2025 cel mai probabil vârsta medie a unui profesor va fi de 50 de ani. Într-un an, doi, va depăși 50 de ani. În 10 ani, vârsta medie a unui lucrător din economia națională a crescut cu 2, 1 ani, din învățământ – cu 2,9 ani”, a menționat economistul.
Potrivit analistului economic, în anul de studiu 2013/2014, profesori până la 30 de ani erau 13,7%, iar peste 60 de ani – 14,9%. În anul 2018/2019: până la 30 de ani – 10,2%, iar peste 60 de ani – 18,1%. În 2023/2024: până la 30 de ani – 7,7%, iar peste 60 de ani – 21,7%. „În zece ani s-a înregistrat o scădere de două ori a profesorilor de până la 30 de ani. O dată la 5 ani crește cu 4% ponderea profesorilor care au peste 60 de ani. La noi dispare noțiunea de profesor tânăr”, potrivit analistului economic.
Expertul a mai afirmat că în 2010, salariul mediu pe economie era de 2972 de lei/lunar, iar cel al angajaților în învățământ – de 2361 de lei/lunar. În 2015, salariul mediu pe economie – 4538 de lei, iar cel al angajaților în învățământ – 3814 lei/lunar. În 2020, salariul mediu pe economie a ajuns 7943 de lei, iar cel al angajaților în învățământ – la 7023 de lei/lunar. În 2024, este prognozat ca salariul mediu pe economie să fie de 14300 lei/lunar, iar cel al angajaților în învățământ – 11726 lei/lunar. „Timp de 15 ani, salariul din educație este cu 17%-20% mai mic decât media națională”, afirmă expertul.
Analizând raportul dintre salariul mediu din învățământ și salariul mediu din regiune, economistul a constatat că sunt raioane unde salariul profesorilor este mai mare decât media raională. De exemplu, la Dubăsari este mai mare cu 6,5%; la Glodeni cu 4,5%; Ocnița +4,4%; Taraclia +3,5%; iar în UTA Găgăuzia +2,2%. În zonele rurale, salariul profesorilor ar fi și mai mare comparativ cu media din regiune. În prezent, în foarte multe raioane, statutul profesorului este mai bun decât alți angajați din localitatea dată, deoarece oamenii nu au alte locuri de muncă, decât cel de profesor. Însă, sunt și raioane unde salariul profesorilor este mai mic decât salariul mediu din regiune. La Ștefan Vodă este cu mai mic cu 11,1%; la Leova – minus 11,5%; Criuleni – minus 12,3%; municipiul Chișinău – minus 17,6%. Media națională este de minus 17,5%. „Problema nu este în salarizare. Cred că sunt alți factori care fac să nu avem profesori în sistemul educațional, dar și să îmbătrânească profesorii”, a conchis economistul.
