În 2023, Guvernul Republicii Moldova a ratat lamentabil reforma administrativ-teritorială, fiind preocupat politic să adune (sub PAS) cât mai mulți primari și consilii raionale. Această decizie va costa cel puțin 8 mlrd. lei (2014-2018) pentru întreținerea unor raioane rămase fără obiectul muncii pentru că, între timp, raioanele au rămas cu mai puțin de 5% din atribuțiile prevăzute anterior de legislație. Declarațiile au fost făcute de Igor Munteanu, președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), în contextul Zilei autonomiei locale – sărbătorită ieri printr-un eveniment la care a participat și conducerea țării.
Liderul CUB a subliniat că, cele mai importante atribuții prevăzute de lege raioanelor (protecție socială, educație, sănătate) au fost, în 2023, ușor preluate de agențiile guvernului central.
Referindu-se la activitatea aleșilor locale, el a spus că „ei sunt într-adevăr cei care se ocupă de nevoile primare ale cetățenilor, prima linie de apărare a statului în fața oricăror crize și nevoi, după cum ne-am convins. Se știe, la fel, că Politica este locală, întototdeauna”.
„Dar, asta numai atunci când primăriile au suficiente resurse proprii, dispun de competențe asigurate de bugete locale, au capacități și resurse pentru dezvoltare. Astăzi, starea autonomiei locale nu este, însă deloc roză, salariile din primării sunt mult sub salariul mediu pe economie, ceea ce face complicat până la imposibil să menții persoane bine calificate într-o primărie cu venituri mici. Astăzi, 70% din primăriile existente supraviețuiesc numai din ”milostenia” puterii centrale. 85% din aceste primării colectează taxe locale, care nu le ajung nici măcar să-și achite salariile, nemaivorbind de serviciile pe care trebuie să le presteze populației și pentru care trebuie să vâneze, zi și noapte, atenția puterii centrale. Din aceste motive și nu altele, primarii sunt adeseori oportuniști politic.
În plus, tradiția proastă a unor guverne de a crește salariile de sus, obligând primăriile să achite “cadourile politice” ale guvernării, fără a le oferi nicio compensatie financiară, a distrus orice urmă de stabilitate a bugetelor locale ori de estimări credibile ”de jos”. Instabilitea financiară, dar și gravul declin demografic prin care trece RM, poate cel mai mare de după al 2 război mondial, sufocă autonomia locală”, a mai spus politicianul.
Potrivit lui Igor Munteanu, cel mai puternic afectat este spațiul rural, astfel încât 50% din primării au mai puțin de 1.500 locuitori în mediu.
„Pe lângă starea de neliniște și instabilitate economică pe care-l produce depopularea, primăriile sunt lovite și de politicile discriminatorii ale guvernului central. Jumătate din toate primăriile existente nu sunt eligibile la proiecte de peste 1 mln lei gestionate de guvern, pentru că condiția de participare este ca populația acestor primării să fie peste 1,500 locuitori. Da, guvernul a planificat 150 mln lei pentru amalgamarea unor localități mici (2024), însă dorința de a renunța la propriile primării (abia alese) este foarte limitată, iar procesul în sine va dura mult timp; Azi, 50% din toate localități rămân fără resurse pentru dezvoltare din cauza acestei logici unilaterale a guvernului RM, primăriile se simt discriminate, oamenii pleacă, iar infrastructura degradează, inclusiv școlile și grădinițele. Companiile private își închid afacerile din lipsă de resurse, pământurile rămân neprelucrate, iar oamenii pleacă”, a subliniat fostul deputat.
