La o distanță de nici două ore de capitală, în satul Tomai din raionul Leova, producătoarea Cristina Capmaru își lucrează terenurile fără plug și alte utilaje agricole. Cu sprijinul financiar primit din partea Suediei și PNUD în cadrul proiectului „Comunități rezistente la schimbările climatice prin abilitarea femeilor”, Cristina și-a modernizat afacerea și se arată convinsă că în următorii ani schimbările climatice vor obliga producătorii agricoli să introducă noile tehnologii în munca de zi cu zi.
Cristina Capmaru cultivă cereale pe o suprafață de peste 150 hectare și este printre puținii antreprenori din Republica Moldova care practică agricultura conservativă, adică exploatează rațional resursele naturale ale pământului.
După seceta din 2020, antreprenoarea a decis să implementeze tehnologia mini-till care, pe lângă beneficiile economice, contribuie la regenerarea solului și menținerea umidității. Datorită unui grant oferit de Suedia în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, Cristina a procurat o semănătoare mini-till, pentru a aplica sistemul minim de lucrare a solului.
„Pasiunea pentru agricultură cred că vine din copilărie. Ocupația de bază a părinților mei a fost agricultura. Participând des la muncile pe câmp, am decis să-mi înființez și eu o afacere în domeniul agricol”, relatează Cristina.
Antreprenoarea este conștientă că agricultura este afectată de schimbările climatice: „Noi depindem de climă, de precipitații. De aceea, când am decis să implementăm tehnica mini-till, am realizat că acest lucru ar fi fost imposibil fără procurarea unei semănători speciale. Grantul oferit în cadrul proiectului înseamnă foarte mult pentru noi. Seceta din 2020 ne-a lăsat cu datorii enorme și moralul la pământ. Însă, datorită ajutorului financiar primit din partea Suediei și PNUD, am putut să continuăm în domeniul pe care l-am ales. Practic a fost un colac de salvare pentru întreprinderea noastră. Rezultatele pe care le-am obținut în 2022 ne-au bucurat și vom continua să optăm pentru o agricultură conservativă”.
Pe lângă faptul că utilizează sustenabil resursele pământului, Cristina dezvoltă o afacere prietenoasă mediului și rezilientă la schimbările climatice. Și asta pentru că tehnologia mini-till îi permite să semene cerealele și să distribuie îngrășămintele direct în sol, fără ca pământul să fie lucrat. Semănătoarea asigură o adâncime optimă de încorporare a semințelor și o însămânțare omogenă, având un impact pozitiv de restaurare a comunităților de microorganisme și de conservare a resurselor de apă în sol. Datorită mentoratului în afaceri și instruirilor privind utilizarea durabilă a resurselor, obținute în cadrul proiectului, Cristina zice că a reușit să obțină o productivitate mai mare, fără a afecta solul, iar asta îi determină și pe fermierii din regiune să-i urmeze exemplul.
„Avantajele tehnologiei mini-till presupun că, în timp, structura solului se îmbunătățește. Cu timpul se creează un strat de mulci la suprafața solului care îmbogățește solul cu substanțe minerale și organice. Eroziunea cauzată de vânt sau de apă nu mai are loc în așa proporții mari. Un alt avantaj ar fi faptul că economisești timp că nu faci și alte lucrări, la fel economisești și bani. Plus la toate, scade gradul de poluare în atmosferă pentru că nu se consumă atât de mult combustibil”, explică cu mândrie agricultoarea din Tomai.
Dezvoltarea unei agriculturi prietenoase mediului înconjurător, pe lângă investiții, are nevoie și de o schimbare a mentalității. „Este necesar ca tot mai mulți producători agricoli să se arate deschiși pentru inovații și în același timp să fie dornici de a contribui la un mediu mai curat și un sol mai protejat și să se adapteze la schimbările climatice, care reprezintă una dintre cele mai mari amenințări asupra mediului, cadrului social şi economic. Iar noi în cadrul proiectului îi susținem în acest sens”, susține Victoria Ivancioglo, managera proiectului „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”. Proiectul vine să sporească accesul femeilor la activități alternative de generare a veniturilor, precum și la cunoștințe și informații privind gestionarea rezilientă a resurselor naturale și agricole.
„Este important să susținem cât mai multe femei care dezvoltă activități economice, pentru a valorifica la maxim potențialul acestora. Asistăm la acest moment la un fenomen de extindere a prezenței femeilor antreprenoare și ne bucurăm să vedem femei conducătoare de afaceri incluzive și în domeniul agricol. Aproximativ 33,9% din întreprinderi sunt deținute sau gestionate de femei, o creștere de 6,4 puncte procentuale față de anul 2009”, explică Victoria Ivancioglo.
Cristina Capmaru este una dintre cele 11 antreprenoare din raioanele Nisporeni, Călărași, Leova, Dubăsari, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană care au obținut granturi în valoare de până la 18.000 dolari SUA în cadrul proiectului pentru lansarea sau dezvoltarea afacerilor prietenoase mediului și reziliente la schimbările climatice.
