Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Bobotezul Domnului. Este vorba de retrăirea momentului în care Mîntuitorul a fost botezat de Ioan în apele Iordanului la vârsta de 30 de ani. În această zi se sfințește Aghiasma Mare și marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă.
Preoții parohi vizitează în ajun casele credincioșilor, pe care le binecuvîntează prin stropire cu apă sfințită.
Înainte de Ajunul Bobotezei 5-18 ianuarie, toată lumea posteşte timp de câteva zile, dar în special nu se mănâncă de fruct şi dulce în ziua Ajunului Bobotezei. În dimineaţa zilei Ajunului se merge la biserică, unde se face agheasmă. În ziua de Bobotează se sfinţesc apele, se face agheasma mare.
Menţionăm că pe parcursul anului se mai face agheasmă, numită agheasma mică, iar slujbele acestea se fac de obicei în ziua întâi a fiecărei luni, sau ori de câte ori au nevoie credincioşii. Sfinţirea apei de Bobotează este însoţită de ceremonia stropirii cu apă sfinţită în amintirea Botezului Domnului.
În aceste zile şi încă timp de două săptămâni, nu se spală rufele pentru ca să nu fie tulburate apele sfinţite. Fiecare gospodar aduce agheasmă acasă şi la o săptămână după Bobotează, stropeşte cu ea via şi pomii ca să fie fertili, de asemenea vitele şi păsările, ca să fie sănătoase. După amiază, în ziua Ajunului, preotul umblă pe la casele gospodarilor, sfinţindu-le şi vestind Botezul Mântuitorului în Iordan.
Pe timpuri, spre seară, se expuneau icoane şi cruciuliţe sau uneori doar erau desenate cruciuliţe cu cretă la mijlocul lemnului uşilor şi ferestrelor. Acest frumos obicei s-a păstrat în unele sate până în prezent. În ziua de Bobotează, se aşează la masă pe la amiază. Mai întâi se bea agheasmă şi se mânânca o bucăţică de nafură, apoi se servesc bucatele pregătite de frupt ca la Crăciun: răcituri, sarmale etc.
