„Ce este trădarea de Patrie?”: un editorial semnat de Irina Vlah

Irina Vlah, fondatoarea „Platformei Moldova”, se întreabă într-un editorial publicat pe canalul ei de telegram ce este trădarea de patrie, în contextul noii lege aprobate recent de Parlament.

„Cu siguranţă, lunile următoare vor trece sub semnul „luptei cu trădătorii de patrie”, pentru că, dacă nu oferi show-uri, vor apărea întrebări de genul: De ce sărăcia s-a aprofundat pe timpul guvernării echipei Maiei Sandu?; De ce oamenii fug din Moldova cu sutele de mii?; De ce pleacă investitorii?; De ce e distrusă şi ultima urmă de democraţie?; De ce sunt călcate în picioare drepturile omului? etc. Şi dacă aceasta e situaţia, am şi eu câteva întrebări de precizare referitor la ce ar însemna trădarea de patrie,” spune Vlah.

Ea a formulat cinci întrebări la tema respectivă:

„Prima mea întrebare către omuleţii galbeni ai Maiei Sandu ar fi: Se consideră trădare de patrie, dacă cei cu putere de decizie, complotând cu factori de decizie din exterior, pregătesc ţara de scenarii în stare să submineze pacea? Eu cred că da, pentru că ţara, cetăţenii, au o singură dorinţă – să fie pace. De aceea, să mergi împotriva intereselor oamenilor, ale ţării este nimic altceva decât trădare de patrie.

A doua întrebare: Se consideră trădare de patrie, dacă, fiind la conducerea unei ţări, ai depus jurământ de credinţă altei ţări? Eu cred că da, pentru că un conflict de interese devine inevitabil la un moment dat, or niciodată interesele a două ţări nu coincid sută la sută şi, vrei sau nu vrei, ajungi în situaţia când poţi fi suspectat de trădare de patrie. Apropo, eu nici până astăzi nu înţeleg de ce cei cu paşapoartele altor ţări în buzunare nu-şi suspendă cetăţenia acestora pe durata cât deţin funcţii înalte în Moldova. Nu e vorba de oamenii simpli, care au tot dreptul la multipla cetăţenie, ci de funcţionărimea care în orice moment poate intra în conflict de interese şi nimeri în situaţii concrete ce pot întruni componente ale „trădării de patrie”.

A treia întrebare: Se consideră trădare de patrie, dacă ai obligaţiuni şi acţionezi în interesele unor personaje şi organizaţii dubioase, acuzate de interese obscure şi scenarii murdare în diferite ţări ale lumii, dar care la un moment dat ţi-au plătit studiile, ţi-au oferit salarii generoase, ţi-au finanţat diverse proiecte, ţinute departe de vizorul organelor legale ale Republicii Moldova? Eu cred că astfel de situaţii întrunesc toate premisele ca beneficiarii de banii unor personaje şi organizaţii dubioase la un moment dat să devină trădători de patrie. Or, exemplele altor ţări arată că interesele unor astfel de aşa-zişi finanţatori deseori sunt contrare intereselor naţionale.

A patra întrebare: Se consideră trădare de patrie dacă se acţionează premeditat în vederea depopulării ţării? Eu cred că da, pentru că o ţară fără cetăţeni nu are nici prezent, nici viitor. Maia Sandu şi omuleţii ei galbeni au făcut totul ca oamenii să plece din ţară, iar de când sunt ei la putere Moldova a fost părăsită de peste 200 mii de cetăţeni. Cine va răspunde pentru această crimă comisă cu premeditare împotriva ţării, a poporului?

A cincea întrebare: Se consideră trădare de patrie uzurparea puterii în stat şi exercitarea ei în numele unui singur partid, a unui cerc îngust de persoane? Eu cred că da, pentru că ţara arte nevoie să se dezvolte în condiţii democratice, aşa cum o cer interesele oamenilor, dar nu să fie un stat capturat, aşa cum a ajuns pe timpul guvernării galbene”, se întreabă politiciana.

Vlah consideră că, aceste întrebări sunt suficiente pentru ca echipa Maiei Sandu, dacă într-adevăr e preocupată de combaterea „trădării de patrie”, să redefinească această noţiune, să o extindă, astfel încât ea într-adevăr să fie o normă legală eficientă, dar nu un instrument inventat de PAS pentru a-şi realiza interesele înguste de moment.

„Şi încă un detaliu important – stimaţi guvernanţi, dacă tot aţi pornit lupta cu aşa-zişii „trădători de patrie”, spuneţi-ne ce înseamnă pentru voi cuvântul „patrie”. Sunt sigură, că patria pentru voi e cu totul altceva decât pentru noi toţi, restul cetăţenilor Republicii Moldova,” conchide fondatoarea „Platformei Moldova”.