Curtea de Conturi a desfășurat auditul performanței privind evaluarea Programului de conservare și sporire a fertilității solurilor, pentru a determina în ce măsură acțiunile realizate în cadrul acestuia au contribuit la conservarea și sporirea fertilității solurilor. Raportul auditului a fost audiat, astăzi, în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice a Parlamentului.
Raportul de audit evidențiază mai multe obstacole în realizarea obiectivelor Programului. Totodată, documentul oferă repere de planificare și organizare viitoare a unor acțiuni pentru a asigura îmbunătățirea calității solurilor.
În special, evaluările auditului au relevat că în Republica Moldova cadrul normativ privind regimul solului și al terenurilor agricole este incomplet și dispersat, ceea ce afectează coerența și eficiența activităților de monitorizare a proceselor de degradare a solului, dar și de protejare a acestuia.
Totodată, sistemul utilizat în stabilirea obiectelor și resurselor financiare necesare pentru implementarea Programului de conservare și sporire a fertilității solurilor pentru anii 2011-2020 nu a fost fiabil, determinând efectuarea unor cheltuieli neeconome și realizarea unor lucrări neperformante.
Autoritățile nu au asigurat implementarea consecventă și eficace a obiectivelor, unele având un demaraj lent, iar majoritatea rezultatelor scontate nu au fost atinse.
De asemenea, Curtea de Conturi menționează că cadrul normativ național nu delimitează expres obiectul Programului și nu reglementează exhaustiv domeniul de protejare a solului, precum și metodele de conservare și sporire a fertilității solului.
Totodată, este evidențiată ”atitudinea neconstructivă a instituției implementatoare, ceea ce a condiționat nevalorificarea complexă a mijloacelor financiare în vederea îmbunătățirii calității solului”. Iar lipsa cooperării factorilor de decizie a cauzat realizarea doar a unor tipuri de activități de ameliorare a solului.
În același timp este specificat faptul că însăși Programul de conservare și sporire a fertilității solului 2011-2020 nu conținea proceduri complexe de obținere a progresului, criterii și indici calitativi de evaluare și nu elimina ineficiențele procedurale pentru a asigura cooperarea și conlucrarea tuturor părților la proces.
De menționat că, în vederea sporirii calității solurilor și a stopării fenomenului de degradare a acestora, Republica Moldova a identificat și a planificat resurse bugetare în valoare de 54 mil. de lei, pe care factorii de decizie urmau să le utilizeze la implementarea a 4 obiective stabilite în Programul de conservare și sporire a fertilității solurilor pentru anii 2011-2020. Deși autoritățile au desfășurat activități în vederea identificării, planificării și realizării obiectivelor orientate spre ameliorarea solului, rezultatele scontate nu au fost atinse, concluzionează misiunea de audit.
Autorii raportului au formulat recomandări referitor la măsurile ce se impun pentru remedierea eventualelor neajunsuri și a deficiențelor constatate, precum și pentru atingerea unui management performant în domeniul auditat.
Recomandările de audit sunt orientate spre impulsionarea dezvoltării unui sistem de management eficient în domeniul ameliorării solurilor și stopării fenomenului de degradare a acestora.
În Republica Moldova, agricultura reprezintă unul dintre pilonii de bază ai economiei naționale, având o pondere medie de 11% în PIB.
Cristina Pendea
