Din 2015, creditarea netă a mediului de afaceri din Republica Moldova are o tendință negativă. „De câțiva ani suntem într-o situație fără precedent. Volumul total de credite, din toate sursele de finanțare, este mai mic decât volumul depozitelor. Practic băncile nu finanțează economia, dar economia întreține băncile. Agenții economici duc banii la bănci, băncile creditează populația, ca să consume mărfuri de import. Avem o situație deloc plăcută”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 6 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, creditarea netă totală este volumul total de credite accesat de către agenții economici de la bănci, minus volumul depozitelor. Banii luați de la bănci, minus banii pe care îi țin în bănci. Creditarea netă arată cât de vie și de sănătoasă este activitatea economică a unei țări și dacă agenții economici investesc sau nu în economia țării. „În cazul Republicii Moldova, economia suferă deoarece agențiilor economici au frica de a face investiții, de a începe proiecte investiționale, aceștia își depozitează banii în bănci, dar nu i-au credite noi pentru afaceri și dezvoltare. Trăim într-o economie care generează anual exodul 30 de mii de oameni din țară. Modul în care ne dezvoltăm, numai dezvoltare nu se cheamă și modul cum acționăm până în prezent, numai nu încurajează un mediu investițional atractiv”, a declarat expertul.
Expertul mai susține că din 2014, după jaful bancar, anual se înregistrează un surplus de bani în sistemul bancar. Până în 2014, volumul de credite era la nivelul volumului de depozite. După aceasta, până în 2022 ,volumul depozitelor a crescut constant, iar cel al creditelor a scăzut. „Am ajuns că în trimestru II din 2023 aveam un surplus de bani de circa 45 de miliarde de lei. Bani care stau în bănci neutilizați. Lucrul acesta arată cât de bolnavă este economia noastră. Sistemul nostru de creditare ar trebui să fie 60 % din PIB, dar este de 2 ori mai puțin și avem încă surplus de bani. Faptul că sunt bani în bănci care stau, asta înseamnă că economia noastră nu poate absorbi banii”, susține expertul.
Economistul a evaluat și câte credite au luat agenții economici din bănci, dacă nu sunt luate în considerare depozitele. În 2011, volumul creditelor era cu 18,8 miliarde de lei mai mare decât volumul depozitelor. A fost cea mai puternică creditare netă a agenților economici de către bănci. După aceasta, în 2021, pentru prima dată o istorie, creditarea netă a înregistrat o valoare negativă de 700 de milioane de lei. În 2022 a ajuns din nou pozitivă, iar în acest an, 2023, s-a ajuns în trimestrul II la minus 4 miliarde de lei, iar în trimestrul III la la minus 2,9 miliarde de lei.
Economistul a mai evaluat și creditarea netă globală, luând în considerare toate creditele luate de la toate instituțiile financiare, fie bancare și nebancare, care niciodată nu a fost negativă. Însă, acest fenomen, care este acum, arată starea gravă în care se află în mediul de afaceri moldovenesc, care este îngrijorat și are frică în a face investiții. „Am ajuns la -1,3 miliarde de lei în trimestrul II din acest an și la -0,1 în trimestrul III. Volumul total de credite luate de către agenții economici a fost mai mic decât banii pe care îi au în bănci. S-a îmbunătăți acest indicator, dar tot e negativ și nu din cauza creditelor luate, dar din cauză că s-au redus depozitele luate din bănci”, a spus economistul.
Analistul economic a mai spus că, în acest an, până în trimesturl III, portofoliul de credite din bănci al agenților economici a crescut cu 400 de milioane de lei, iar volumul depozitelor – cu 6,6 miliarde de lei. „Agenții economici nu doar că nu au luat credite, dar ei banii lor nu-i investeau, i-au tot dus la bănci. Creditarea netă arată că agenții noștri economici se tem să investească, se tem să ia credite. La noi întotdeauna creditele erau mult mai sus decât depozitele. După aceasta situația s-a înrăutățit continuu, iar în acest an avem acest decalaj care n-a mai fost niciodată”, a menționat analistul economic.
Potrivit analistului economic, raportat la Produsul Intern Brut (PIB) situația arată și mai vulnerabilă. În 1999 creditarea agenților economici era 12,3% din PIB. A crescut până la 32,6% în 2008, apoi la 33,2 în 2013. A avut loc o prăbușire până la 13,5% în 2019. În 2020 a crescut la 15,7%. În prezent, este 13,8% din PIB. „După 2014, agenții noștri economici și economia noastră a primit lovituri atât de puternice că ne-am prăbușit. Suntem jos de tot deja de 5 ani. Noi nu am găsit factorii care ne-ar permite să creștem, să dezvoltăm și să investim. Suntem la nivelul anului 2000 și nu putem ieși din această capcană în care ne-am prăbușit după jaful bancar din 2014, după care am avut inflație, am avut deprecierea valutei, avem de achitat din bugetul de stat. Daune au fost aduse economiei, care nu-și poate reveni. Producție de zeci de miliarde de lei am ratat din cauza că economia noastră nu-și poate reveni după șocul din 2014”, a mai menționat analistul economic.
Veaceslav Ioniță afirmă că în acest an, 2023, agenții economici, în mediu, și-au redus portofoliul de credite cu 87 de milioane de lei lunar. Doar în perioada anilor 2014/2018 acesta a fost în scădere. După 2018 a fost în creștere până în 2022, ajungând la 406 milioane de lei lunar. „În acest an avem o descreștere, lucru care arată că în economie nu se întâmplă lucruri bune. Mediul de afaceri se află într-o situație proastă, care a început în 2014. Nu avem soluții de dezvoltare”, a firmat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în opt luni ale anului curent, portofoliul de credite a crescut cu 264 de milioane de lei. Cel mai mult crescut portofoliul creditelor de consum și al înviorării importurilor – cu 716 mii de lei; cel destinat imobiliarelor – cu 293 de milioane de lei; cel destinat persoanelor fizice care practică o activitate – cu 236 de milioane de lei; pentru agricultură – cu 236 de milioane de lei. Mediul financiar nebancar au luat și el credite de la bănci pentru a da oamenilor tot credite. Acest portofoliu a crescut cu 155 de milioane de lei; cel pentru prestarea serviciilor – cu 96 de milioane de lei; cel destinat transporturilor și telecomunicațiilor – cu 82 de milioane de lei; iar portofoliul de credite luat de o bancă de la altă bancă – cu 39 de milioane de lei.
Totodată, portofoliul de credite destinat companiilor de construcții a scăzut cu 24 de milioane de lei, cel destinat administrațiilor publice locale – cu 49 de milioane de lei, al industriei productive – cu 169 de milioane de lei; al diferitor ramuri ale economiei –cu 190 de milioane de lei, al industria energetică – cu 196 de milioane de lei, al industria alimetară – cu 268 de milioane de lei, al comerțului – cu 695 de milioane de lei. „Acum 2,8 miliarde de lei lunar se i-au credite de către agenții economici. Creditarea netă este totuși negativă, deoarece ei întorc mai multe credite decât au luat. Dar creditele noi pe care le i-au sunt mai mici ca volum decât credite vechi care se întorc”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre media anuală a creditelor noi luate, raportată la PIB, a afirmat că în 2000, s-au luat credite de 17,2% din PIB. A crescut până la 42 procente în 2007. Criza din 2009 a prăbușit creditarea la 21,4% din PIB, ca ulterior să crească la 35% în 2014. Din 2016, volumul de credite noi accesate de către agenții economici este la nivel de 10-13%. Anul acesta, 2023, este 12%.
