Nadejda Dobrova din satul Parcani, din stânga Nistrului, conduce o gospodărie țărănească specializată în cultivarea căpșunilor. Antreprenoarea și-a dezvoltat afacerea în această primăvară, datorită unui grant obținut din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”.
De mai mulți ani, îndeletnicirea principală a Nadejdei, pe lângă muncile agricole, a fost și îngrijirea celor câteva vite pe care le avea în gospodărie. „O muncă deloc ușoară. Țineam până la șase vaci. Mă trezeam cu noaptea în cap pentru a strânge laptele, care trebuia vândut cât mai repede, pentru a nu se altera, iar pentru a face brânza, munceam până la miezul nopții. La 60 de ani este o muncă destul de istovitoare”, mărturisește femeia.
Anul trecut, Nadejda a decis să cultive căpșuni, pentru ca să devină independentă financiar și să creeze locuri de muncă și pentru alte femei din localitate. Lansarea unei astfel de afaceri implica investiții mai mari decât își permitea familia. Despre concursul de granturi anunțat de Suedia și PNUD a aflat datorită copiilor, care au încurajat-o și au ajutat-o să depună dosarul de participare la concurs.
„Am mai crescut căpșuni, doar că în spațiu deschis și, în mare parte, roada era distrusă de ploi. Am discutat cu familia și am ajuns la concluzia să construim o seră. Feciorii mi-au spus despre existența acestui proiect și că eu întrunesc toate condițiile de participare. Am fost extrem de fericită când m-au anunțat că sunt printre câștigătoarele proiectului. Așa o sumă nu este ușor să o aduni cu forțele proprii.”
Grantul de 12.600 de dolari a ajutat-o la construcția serei, importul răsadului și perfectarea actelor: „Sera am construit-o la începutul lunii martie, iar în aprilie am și plantat răsadul”, povestește bucuroasă Nadejda Dobrova.
În sera de 500 de metri pătrați a plantat două soiuri de căpșuni: Asia și Alba, importate din Italia, adaptate la condițiile climaterice din Republica Moldova. A cultivat câteva rânduri și în câmp deschis.
Antreprenoarea crește un produs ecologic, aceasta fiind și una din condițiile proiectului. Pentru a avea o roadă bogată, folosește doar îngrășăminte naturale obținute din gunoi de grajd și apă din fântână, iar pentru a proteja plantația de dăunători a semănat usturoi de-a lungul terenului.
Nadejda a cules deja prima roadă. De la o plantă a obținut până la 300 grame de căpșune. Anul viitor, roada va fi dublă. Fructele dulci și aromate se vând ca pâinea caldă, ele ajung și la tabăra pentru copii de lângă Bender (Tighina). Sunt foarte solicitate pentru gustul dulce, dar și pentru beneficiile pe care le au pentru sănătate.
„Cumpărătorii sunt mulțumiți, ei spun că le permit copiilor să mănânce câte căpșune vor, pentru că știu că este un produs de calitate. Și asta mă face fericită. Fără acest grant nu aș fi reușit să inițiez această afacere”, spune femeia.
Soțul Nadejdei e foarte implicat în dezvoltarea afacerii de familie. „Căpșunile sunt de cea mai bună calitate. Am văzut deja ce beneficii oferă solariile. Acesta este un prim-pas și o încurajare de a dezvolta în continuare afacerea”, afirmă Vasile Dobrov, soțul Nadejdei. Soții speră să mai construiască o seră.
Pe lângă ajutorul financiar nerambursabil, Nadejda beneficiază de mentorat și instruiri din partea unui ONG de mediu, „Pomul Vieții”, selectat de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”.
„În regiunea transnistreană sunt puține afaceri administrate de femei. Scopul nostru este de a informa ce practici durabile pot fi utilizate în agricultură pentru adaptarea la schimbările climaterice, în special în spațiu protejat. Am realizat o analiză a solului din această regiune, structura acestuia, pentru a vedea ce poate fi plantat în seră și ce microelemente sunt necesare pentru a obține o roadă bună și eco”, afirmă Aliona Andreiciuc, reprezentanta organizației neguvernamentale „Pomul Vieții”.
Astfel, Nadejda Dobrova învață cum să gestioneze durabil și eficient resursele naturale, pentru a reduce degradarea mediului și a spori rezistența la schimbările climatice la nivel local. „A ținut cont de toate recomandările noastre și iată rezultatul – plante sănătoase, roadă bogată. În continuare, în cadrul instruirilor vom vorbi despre crearea unui sistem de colectare a apei de ploaie, de pe suprafața serei, pentru a rezolva problema deficienței apei potabile, necontaminată de pesticide. Colectarea apei de ploaie reprezintă o modalitate de a economisi apa potabilă”, adaugă Aliona Andreiciuc. De pe o astfel de seră ca a Nadejdei, pot fi colectate 150 de tone de apă pe an.
11 antreprenoare din raioanele Nisporeni, Călărași, Leova, Dubăsari, UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană au obținut granturi în valoare de până la 18.000 dolari SUA fiecare, pentru lansarea sau dezvoltarea afacerilor prietenoase mediului și reziliente la schimbările climatice.
Femeile din mediul rural sunt de patru ori mai predispuse la sărăcie, sunt subreprezentate în procesul de luare a deciziilor și sunt mai vulnerabile la schimbările climatice. Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” vine să sporească accesul femeilor la activități alternative de generare a veniturilor, precum și la cunoștințe și informații privind gestionarea rezilientă a resurselor naturale și agricole. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 – 2023, cu asistența financiară a Suediei.
