Anual, pe 29 iunie marcăm Ziua Dunării. Evenimentul este sărbătorit în 14 țări din bazinul fluviului și înseamnă solidaritate între popoarele care împart acest bun comun, în ciuda diferențelor de culturi și istorii, având dorința comună de a proteja Dunărea ca resursă naturală prețioasă.
Ziua Dunării marchează semnarea, la Sofia, în Bulgaria, la 29 iunie 1994, a Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (ICPDR). Document ce asigură cooperarea dintre guverne, organizații non-guvernamentale, instituții de cercetare și industrie, această dată fiind marcată la nivel internațional la propunerea țărilor dunărene și sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea.
Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania), de unde culege doi afluenţi, Brege şi Brigach, care merg de sub vârful Kandel (1241 m) şi se unesc la Donaueschingen (678 m), în curtea castelului Fürstenberg. Cumpăna apelor urmăreşte, în partea de sud, crestele Munţilor Alpi, Dinarici şi Balcani, care separă bazinul hidrografic al Dunării de bazinele învecinate ale Mariţei, Strumei, Vardarului şi Drinei, iar pe partea de nord, crestele Munţilor Jura, Boemiei şi Carpaţilor îl separă de bazinele Rinului, Elbei, Oderului, Vistulei şi Nistrului. Artera principală a Dunării s-a format la sfârşitul Pliocenului şi începutul Cuaternarului, ca urmare a drenării succesive, în timp, a unor lacuri imense din bazinele Vienei, Panonic şi Pontic, care fuseseră separate din Marea Sarmaţiană ca urmare a ridicării sistemului montan.
Importanţa Dunării, ca linie de demarcaţie şi cale de comunicaţie, este recunoscută din antichitate: de la Regensburg până aproape de vărsare, reprezintă limita septentrională a marelui Imperiu Roman, care a creat pe traseul său numeroase oraşe cetăţi. Pentru multe popoare ale Europei fluviul Dunărea este leagănul existenţei, trecutul şi viitorul, 80 milioane de locuitori ai continentului folosind resursele de apă ale Dunării. Proslăvit şi cântat în operele marilor istorici, compozitori, poeţi şi pictori, în ultimele decenii el a devenit pentru majoritatea europenilor nu numai un simbol al unirii, dar şi un criteriu de înţelegere a responsabilităţii şi securităţii ecologice pentru fiecare din noi şi a generaţiilor viitoare.
Dunărea şi afluenţii ei constituie un sistem ecologic unic, un complex preţios de teritorii naturale. Fluviul serveşte ca sursă de apă potabilă, în agricultură, industrie, pentru producerea energiei electrice, şi în scopuri recreative. Cel mai mare afluent de stânga al fluviului Dunărea este râul Prut, al cărui curs de mijloc și inferior se găsește pe teritoriul Republicii Moldova.
Manifestările dedicate acestei zile se desfășoară în toate statele dunărene, pentru a evidenția dorința acestora de a adopta măsuri și strategii comune pentru protejarea fluviului Dunărea, atât de fenomene extreme (secetă sau inundații), cât și de poluări accidentale. În acest an, din cauza situației epidemiologice din țară, precum și pentru a nu admite apariția riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, nu vor fi organizate evenimente publice consecrate Zilei Dunării.
Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii ale Europei, ce își colectează resursele de apă din regiunile Carpaților, Alpilor și Balcanilor. Cu cei 2857 km lungime, Dunărea este al doilea fluviu al Europei, după Volga, şi al treilea ca importanţă economică, după Rin şi Volga. Adesea denumită “marea diagonală a Europei”, Dunărea drenează depresiunile Panonică şi Pontică, ambele înconjurate de masive hercinice, alpine, carpatice, dinarice şi balcanice, traversând în drumul său 13 ţări (Germania, Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina) şi 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad). Are un bazin hidrografic de 805300 km2 . Suprafaţa bazinului ocupă 8% din Europa, ca parte a lumii. Are un bazin aproape simetric, cca 56% din suprafaţă se află situată pe partea stângă a fluviului şi 44% pe dreapta.
Dina Roșca
