În ultimii ani incidența acestor boli au luat amploare. În acest context dorim să venim în ajutorul proprietarilor de animale cu informații utile despre posibilitățile prevenirii lor, având în vedere riscurile majore pe care le prezintă atât la animale, cât și la om.
Hemosporidiozele sunt boli parazitare ce afectează în principal sistemul sanguinic sau limfatic atât la mamifere, cât și la păsări. Răspândirea paraziților este condiționată de căpușele. Parazitul prezintă mai multe specii, în funcție de mamiferul afectat: de exemplu Babesia caballi, Nuttallia equi – specii parazite pentru cai; Babesia canis, Babesia vogeli, Babesia gibsoni – paraziți ai câinelui; Babesia gibsoni, Babesia bovis, Babesia hodaini – specii parazite pentru om.
În Republica Moldova bolile provocate de căpușe, au un caracter sezonier și se întâlnesc primăvara, atunci când activitatea căpușelor este maximă, în condițiile umidității ridicate și a temperaturi în jur de 150 C.
Cele mai receptive la această boală sunt animalele tinere, cele malnutrite, bolnave și cele cu imunitate slabă. Boala are o incidență foarte mare la cîinii de rasă.
Contaminarea animalelor se realizează în timpul hrănirii căpușelor infestate, care odată cu saliva introduc paraziții în sîmgele jertfei. Paraziții inoculați trec din plasma pe suprafața eritrocitelor apoi în interiorul acestora unde se hrănesc, se multiplică și le distrug.
Ca urmare a proceselor de nutriție și multiplicare a babeziilor rezultă eritrocite distruse, toxine metabolice și paraziți morți, astfel apare anemia și o stare toxică gravă. Ca urmare, întreaga funcționare a organismului este perturbată, apărând tulburări hepatice și renale grave, tulburări nervoase, tulburări respiratorii și cardiace s.a.
Surse de infecție în cazul acestei boli sunt animalele infectate, sau cele nediagnosticate la timp, care prezintă infecții latente. Contaminarea – trecerea parazitului de la căpușa la animal – se produce în momentul hrănirii căpușelor cu sîngele animalelor parazitate.
Semnele clinice ale bolii.
În cazul pășunării sau plimbărilor animalelor în biotopurile de dezvoltare a căpușelor (păduri, fâșii forestiere, parcuri ș.a.), este necesar de efectuat un examen al exteriorului animalelor și în cazul depistării acestora, adresarea de urgență la medicul veterinar.
Semnele clinice majore care trebuie să îngrijoreze proprietarul sunt: apatia, lipsa poftei de mâncare, scăderea productivității, somnolență, febră, anemie și îngălbenirea mucoaselor aparente (icterul), urina de culoare închisă spre brună (hemoglobinuria).
Moartea animalului în cazul complicării bolii survine ca urmare a anemiei și toxicității grave.
Tratamentul
* tratamentul specific – îndreptate să distrugă parazitul utilizînduse preparate ca diminazen acetat sau imidocarb;
* tratamentul simptomatic – pentru a susține și stimula fucțiile sistemelor de organe esențiale, recurgînduse astfel la fluidoterapia, vitaminoterapia, antipiretice, hepatoprotectoare, antianemice, imunostimulatoare sau imunomodulatoare etc., dar și dietă alimentară corespunzătoare.
Prevenirea babesiozei
Profilaxia bolii se realizează prin controlul preventiv, menţinerea unei igiene corespunzătoare în adăpostul animalului, aplicarea tratamentelor acaricide.
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, prin intermediul medicilor veterinari împuterniciți, monitorizează efectivele de animale și dispun de mijloacele necesare profilaxiei și tratamentului unor posibile cazuri de boală.
Întrebați medicul veterinar! Acesta vă va recomanda cu siguranța cel mai potrivit produs pentru deparazitarea externa a animalului dumneavoastră.
Dina Roșca
