Andreea Gîscă locuiește în Chișcăreni, un sat din nordul Republicii Moldova. La ai săi cinci ani, nu i-a văzut niciodată pe cei doi frați, mama, tatăl și bunica laolaltă. În ultimii zece ani, familia Gîscă se reunește doar seara prin Skype.
În Moldova, această stare de lucruri este deja la ordinea zilei. Peste 80.000 de copii au cel puțin un părinte care muncește peste hotare, Republica Moldova fiind plasată pe locul 11 în lume după rata emigrării. Aproximativ 10% din populație trăiește la limita sărăciei, Moldova fiind dintre cele mai sărace țări din Europa. Până în 2060, se estimează că populația va scădea cu 29%, din cauza fertilității scăzute și emigrării înalte. Pentru a aborda aceste provocări majore, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova implică 38 de comunități din țară și diaspora pentru a stimula antreprenoriatul local și pentru a ajuta la reunirea familiilor separate de migrație, precum cea a Andreei.
Până nu demult, tatăl Andreei muncea ca șofer de TIR în Spania. Fratele ei mai mare locuiește în SUA, iar fratele mijlociu își face studiile în capitală. Banii agonisiți peste hotare acopereau strictul necesar al celor rămași acasă. „Nu pot să spun că trăiam rău: pe atunci aveam de toate, dar mai puțin planuri de viitor. Banii câștigați de soț erau destui, dar nu ne făceau fericiți cu adevărat”, spune Valentina Gîscă, mama Andreei.
În 2016, remitențele constituiau peste 20% din produsul intern brut (PIB) al țării. Deși aceste resurse financiare contribuie la reducerea sărăciei, totuși ele ar putea fi investite mai productiv și avea o amprentă mai mare asupra dezvoltării comunităților locale.
Locurile de muncă decente și angajarea durabilă reprezintă prima prioritate pentru nouă din zece moldoveni intervievați în cadrul consultărilor naționale anterioare formulării Agendei 2030.
Comuna Chișcăreni este una din localitățile care se confruntă an de an cu un flux constant de emigrare. Oficial comunitatea are 5.000 de locuitori, însă o pătrime din populație locuiește de fapt peste hotare. Prin sondaje și campanii desfășurate de primărie, atât localnicii, cât și cei plecați în străinătate au participat la elaborarea unei noi strategii de dezvoltare a localității. Prioritatea nr. 1 a fost aleasă unanim: crearea unei rute turistice, pentru a genera oportunități de venituri decente și pentru a proteja patrimoniul cultural și mediul înconjurător. „Chișcăreni are câteva atracții turistice, însă nu avea servicii de cazare sau alimentare în apropiere. De aceea, am decis să investim în dezvoltarea infrastructurii de turism”, a spus Silvia Țurcanu, primara de Chișcăreni.
În prezent, în Republica Moldova există o singură rută turistică rurală – la complexul arheologic Orheiul Vechi, care înregistrează peste 100.000 de vizitatori anual, inclusiv 20.000 persoane care beneficiază de servicii de cazare. Or, turismul durabil în Moldova este un sector economic cu un potențial enorm care poate fi valorificat.
Familia Gîscă valorifică această oportunitate, pentru a avea un trai decent acasă. „Am amenajat pensiunea în cea mai frumoasă și ecologică zonă din comunitate: înconjurată de păduri, departe de orice traseu, este amplasarea perfectă pentru relaxare totală”, spune Valentina Gîscă. Datorită acestor noi oportunități, tatăl Andreei s-a convins că merită să revină din Spania, iar feciorul Victor a decis că va reveni din Statele Unite să conducă afacerea familiei.
Se pare că cea mai fericită dintre toți este bunica Raisa. „Mă durea inima când îi vedeam pe toți plecați prin lume. Sunt foarte fericită că trei femei din familie au putut să-i aducă pe toți acasă”, a spus dânsa.
Dina Roșca
