Anual, la 10 octombrie se marchează Ziua Mondială a sănătății mintale, stabilită în anul 1992 de Federația Mondială pentru Sănătate Mintală. Cu acest prilej, în această zi opiniei publice i se propune să conștientizeze unul din aspectele prioritare din domeniu – o problemă-cheie. Tema-țintă din acest an a fost selectată: „Sănătatea mintală la locul de muncă”.
Locurile de muncă și carierele, de rând cu asigurarea unei surse de venit decent, facilitează în afirmarea profesională și atingerea obiectivelor personale de viață. Totodată, ritmul și natura muncii moderne, poate transforma locurile de muncă într-o sursă majoră de efort emoțional negativ. Se estimează, că stresul profesional, conflictul de muncă-viață, hărțuirea și violența persistă și se ridică la costuri sociale nepermis de mari. În consecință, în cazul depresiilor, devenite lider pe lista cauzelor de boli și dizabilități la nivel mondial, cei care suferă de ele sau de alte tulburări mintale, se pot simți incapabili să muncească sau devin mai puțin productivi.
Dacă statistic, una din patru persoane mature suferă de anumite probleme asociate sănătăţii mintale, concomitent una din cinci persoane din cele angajate se confruntă la locurile de muncă cu stări afectate pentru sănătatea ei mintală. Situaţia acestor oameni este agravată de prejudecăți și discriminare, îi privează de demnitate, ceea ce poate degrada până la autodesconsiderare şi chiar la manifestări suicidale. Deci, a crea condiţii mai armonioase, favorabile de muncă, a depista la timp problemele şi a-i susţine pe aceşti oameni, este în interesul fiecărui membru al societății, fie el angajat sau angajator.
Statistica europeană indică, că din cauza depresiei lipsesc de la locul de lucru 10 % din angajați, iar fiecare episod al depresiei, asistat de simptome de dificultăți de concentrare, în luarea deciziilor și de memorare, echivalează în medie cu pierderea a 36 de zile lucrătoare. Suprasolicitarea și complexitatea sporită a muncii, presiunea timpului, conflictele de muncă, remunerarea inechitabilă, problemele în relaţiile cu reprezentanții conducerii, hărțuirea, lipsa controlului, a autonomiei, resursele reduse de locuri de muncă şi riscul concedierii, satisfacția scăzută la locul de muncă, şi alţi factori generatori ai depresiei, condiţionează prezenţa neproductivă sau absența angajatului de la locul de muncă. Toate acestea produc angajatorilor, inerţi în a crea condiţii şi atmosferă adecvate de muncă, costuri enorme, inclusiv pierderi de patru ori mai mari decât costul banalului tratament medical al angajaților. Nu poate fi vorba de careva management modern în lipsa unei instruiri serioase a angajatorilor pentru a fi în stare să identifice semnele de depresie și să le abordeze în mod preventiv.
Cultura locului de muncă, inclusiv bunele practici de management psihosocial, contribuie considerabil succesului economic și îmbunătățește sentimentul de bunăstare și satisfacția generală a angajaților, calitatea serviciilor și satisfacția ulterioară a clienților și, în final, crește gradul de cunoaștere, prestigiul organizației, al unităţii, firmei, etc.
În acest context, este în interesul acestora şi al societăţii în ansamblu – elaborarea inițiativelor de gestionare a sănătății angajaților cu programe de promovare a sănătății la locul de muncă şi strategii de îmbunătățire a sănătății lor.
Dina Roșca
