Ministrul Mediului Valeriu Munteanu a discutat cu specialiștii instituțiilor din subordine prevederile Fișei de proiect din cadrul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova.Suma solicitată din cadrul celui de-al treilea Protocol adițional la Acordul din 30.07.2015 este de 10 milioane euro.
Potrivit unui comunical al Ministerului, proiectul își propune să implementeze acțiuni ce vor îmbunătăți situația critică a râul Bâc, afluent al fluviului Nistru, considerat unul din cele mai degradate şi poluate râuri din Republica Moldova.
Valeriu Munteanu a declarat că “Albia r. Bâc pe sectorul s. Bucovăț – or. Chișinău nu a mai fost curățată din anii ’70, ai secolului trecut. Conform rezultatelor evaluării situației ecologice în bazinul râului Bâc cea mai alarmantă este considerată în segmentul mun. Chișinău. Aici se constată un debit mic de apă la intrare în municipiu și un volum mare de apă la ieșire, datorită deversărilor de la stația de epurare a mun. Chișinău. Calitatea apei râului suferă modificări esențiale datorită prezenței unui număr impunător de agenți economici (47 de întreprinderi industriale, depozite, spălătorii auto, stații de alimentare cu carburanți) amplasați în preajma râului Bâc, care în procesele tehnologice utilizează diverse substanțe toxice, unele din ele deversând apele sale neepurate direct în râu. 17 din aceste întreprinderi sunt amplasate în raza de până la 50 m de la albia râului, constituind o sursă de poluare majoră pentru apa râului”.
Sistemul de canalizare pluvială a municipiului este învechit şi construit cu deversarea apelor pluviale direct în râu, fără epurare prealabilă, astfel încât în perioade cu precipitații toate substanțele periculoase de pe teritoriul municipiului ajung în râu. Pe lângă acești factori, la poluare mai contribuie şi fenomenul spălatului mașinilor în râu, precum şi aruncarea deșeurilor solide şi animalelor moarte în râu. Inundațiile din zona vizată (str. Albișoara) afectează infrastructura orașului punând în pericol funcționalitatea și fiabilitatea lor. Principalele amenințări asupra infrastructurii sunt deteriorări de străzi aferente, construcții capitale din zona inundabilă, precum și distrugeri cauzate mediului înconjurător. Unele infrastructuri nu pot fi afectate în mod direct, dar nu pot funcționa în cazul în care accesul fizic la aceasta sunt perturbate”.
Acțiunile prevăzute de Proiect prezintă măsuri de diminuare a impactului inundațiilor și secetelor asupra zonelor vulnerabile din albia r. Bâc. Măsurile planificate includ decolmatarea albiei r. Bâc pe porțiunea din amonte satului Bucovăț – în aval or. Chișinău, str. Grădina Botanică (stația de epurare a or. Chișinău) și consolidarea albiei râului cu construcții hidrotehnice de retenție/control al debitului apei r. Bâc pe porțiunea dintre str. Mihai Viteazul și str. Feredeului, or. Chișinău și amenajarea albiei râului în scop recreativ cu posibilitatea de regenerare urbană a zonei adiacente.
Analiza de laborator a apei din râul Bâc efectuată de Agenția Ecologică Chișinău, arată că normele indicilor de bază sunt depășite de zeci de ori. Nivelul oxigenului este micșorat. Cea mai mare depășire este la azotul amoniacal și detergenți care sunt în cantități de zeci de ori mai mari decât norma admisibilă. De asemenea, apa din r. Bâc nu corespunde normelor după conținutul produselor petroliere, substanțelor fenolice, substanțelor în suspensie. Râul Bâc calificat de către instituțiile de specialitate cu gradul III spre IV de poluare, influențează negativ biodiversitatea din zonă, de asemenea apa râului în avalde oraș nu se recomandă a fi folosită nici pentru irigație.
Concluzie: În scopul diminuării vulnerabilității localităților amplasate în albia r. Bâc descrise mai sus este stringentă intervenția în albia râului, prioritar pe segmentele mai puternic afectate de precipitațiile atmosferice extreme și anume segmentul din amonte satul Bucovăț – în aval or. Chișinău, str. Grădina Botanică (stația de epurare a or. Chișinău).
