Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei a publicat o analiză privind oscilațiile cursului valutar în Federația Rusă – factor de impact asupra migranților din Republica Moldova.
Iată ce cred academicienii:
“Deprecierea rublei rusești n-a degenerat într-o criză financiară profundă în Federația Rusă, avînd repercusiuni în Comunitatea Statelor Independente, însă a creat panică și incertitudine din cauza fluctuațiilor cursului de schimb, solicitînd din partea instituțiilor financiar-bancare din Rusia intervenții substanțiale pe piața monetară pentru a readuce calmul și încrederea, dacă mai pot fi restabilite într-o conjunctură internă și externă atît de nefavorabilă. În asemenea împrejurări, migranții de muncă din Republica Moldova nu pot să nu fie afectați, în condițiile că au investit speranțe în posibilitatea de a îmbunătăți nivelul lor de trai și al rudelor rămase în țară. Conform datelor statistice oficiale, cota remitențelor din Federația Rusă în Republica Moldova alcătuiește 62,6 % din volumul total, iar devalorizarea rublei va contribui în mod inevitabil la reducerea cantității de mijloace bănești transferate comparativ cu primele zece luni ale anului 2014, efectele negative asupra bunăstării cetățenilor din Republica Moldova se dovedesc a fi inevitabile: valoarea economiilor bănești ale oamenilor, fiind, de obicei, în dolari americani, mai puțin în euro, dar și în lei moldovenești, descrește direct proporțional cu devalorizarea rublei rusești.
Chiar dacă a fost instituit embargo-ul și introduse taxele de import, economia Republicii Moldova este strîns conectată în raport cu economia Federației Ruse, ordine care se va răsfrânge inevitabil prin involuție asupra volumului investițiilor rusești, aflate într-un proces constant de reducere, deși Acordul de Asociere, inclusiv Acordul de Liber Schimb, cu Uniunea Europeană ar putea servi, în viitorul imediat, în calitate de cîmp favorabil pentru atragerea lor. Deprecierea rublei se va solda cu „fuga” capitalului din Federația Rusă, însă nu prin investirea în economia Republicii Moldova, inclusiv în raioanele de est. Cît despre cetățenii Republicii Moldova din Federația Rusă, aceștia se împart în două categorii distincte: stabiliți permanent – practic au pierdut interesul față de situația din țară; aflați provizoriu – din cauza că veniturile sunt mici, se folosesc pentru consum curent, construcții sau depozitare. Migranții din Republica Moldova nu formează în Federația Rusă un grup integru și bine organizat în asociații, se caracterizează prin mobilitate înaltă și adaptabilitate în interes financiar, iar devalorizarea rublei poate să-i afecteze într-un grad mai mare pe cei stabiliți în megapolisuri, Moscova și Sankt-Petersburg, pe cînd în raport cu ceilalți, stabiliți în alte regiuni, repercusiunile sunt determinate de nivelul integrării lor sociale și ar putea să nu fie afectați mai mult decît băștinașii.
Actualmente devalorizarea rublei rusești practic este puțin sesizabilă în Republica Moldova la macronivel din cauză că nu se atestă refluxul brațelor de muncă și nu se pune presiune pe factorul politic, cum ar fi procesul de negocieri pentru formarea majorității parlamentare și, implicit, a coaliției guvernamentale. Revenirea în masă a migranților de muncă ar fi posibilă numai în condițiile crizei financiare în Federația Rusă, însă aceasta ar putea să se reproducă numai începînd cu anul 2015. În cazul dacă se va produce reîntoarcerea în masă a migranților datorită împrejurărilor social-economice, dar și politico – juridice precare, aceștia se vor împărți în trei grupuri: unii se vor include în cîmpul muncii în țară, fie angajîndu-se în sectorul de stat sau în cel privat, fie inițiind propria afacere; alții vor completa rîndurile șomerilor, dar fără a provoca multe incomodități politice din cauza lipsei de organizare, problemele ar fi mai degrabă de natură social-economică; în fine, al treilea grup va căuta să plece în alte țări, atît comunitare, cît și extracomunitare din cauza condițiilor nefavorabile de sorginte social-economică dar și a factorilor psihologici, în sensul că nu se mai regăsesc în țară.
În asemenea condiții este de așteptat scăderea considerabilă a nivelului de trai al unui segment al populației, datorită reducerii volumului remitențelor și a salariilor/indemnizațiilo
Una dintre consecințele cu impact social negativ provenit din devalorizarea rublei rusești este că migranții necalificați vor fi afectați în cea mai mare măsură din cauză că muncesc în ramuri sensibile la fluctuații financiare, cum ar fi construcțiile sau sfera serviciilor, și în plus, frecvent nu sunt beneficiari ai contractelor de muncă fapt care îi lipsesc de drepturile de protecție juridică. Întorși în țară, nu se grăbesc să se includă în cîmpul muncii, dar nici nu formează un segment social sau politic bine organizat, ci sunt ușor captați de mesaje populiste și speculative, nefiind expusă posibilitatea de a fi folosiți politic în anumite situații de instabilitate. În plus, nu este exclus că retorica oficială și acțiunile întreprinse frecvent de autoritățile din Federația Rusă vor alimenta sentimentele antimigraționale, situație care va impune repatrierea migranților. Însă, accentuăm, mulți vor căuta posibilități noi pentru a pleca în alte țări, profitînd și de regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, iar cei care vor veni la sfîrșitul anului 2014, urmăresc să participe la sărbătorile de iarnă împreună cu familiile lor și mai puțin sînt interesați de a se implica în acțiuni de caracter social-economic sau politic.
În plan politic devalorizarea rublei rusești nu se va solda cu repercusiuni politice de moment și nu va influența procesul de negocieri pe marginea formării majorității parlamentare. În același timp, deprecierea nu va alimenta esențial stările de spirit antirusești, dar va servi în calitate de exemplu suplimentar pentru forțele care se pronunță împotriva integrării eurasiatice de a blama și demonstra inconsistența acestui proiect, remarcînd oportunitatea valorificării opțiunii europene și realizării parcursului european. Devalorizarea monedei naționale rusești nu se dovedește a fi un factor perturbator de natură social-economică sau politică de moment, însă autoritățile Republicii Moldova trebuie să se pregătească prin anticipare și elaborare a planurilor de acțiuni în cazul recesiunii economice și crizei financiare din Federația Rusă, care nu sunt excluse, în anumită conjunctură, să înceapă în anul 2015″.
Dina Rosca
