Cenușa obținută în urma arderii lemnelor poate fi utilizată ca îngrășământ natural pentru solul din grădină, întrucât conține o mulțime de substanțe hrănitoare care pot completa carențele de vitamine și minerale. Cenușa este o sursă excelentă de calciu, potasiu, fosfor și, deoarece este alcalină, poate fi folosită pentru a echilibra nivelul de aciditate din sol.
Cea mai bună cenușă pentru solul din grădină este cea obținută în urma arderii lemnului natural
Bucățile de lemn vopsit, care v-au rămas după ce ați schimbat vechiul gard sau alte produse de lemn care au fost lăcuite și vopsite pot fi arse, dar cenușa obținută nu este benefică pentru sol, deoarece conține substanțe chimice care pot afecta creșterea plantelor. Atenție! Chiar și cenușa rezultată în urma arderii cărbunilor pentru grătar poate avea efecte nocive asupra plantelor, de aceea specialiștii spun că nu ar trebui să o aruncați la întâmplare pe pământ.
Pentru a avea o cantitate suficient de mare de cenușă pentru fertilizarea solului, este bine să o colectați în timpul iernii. Specialiștii spun că cel mai bun recipient pentru depozitarea cenușii este unul din metal.
Cenușa se împrăștie primăvara
Perioada propice pentru utilizarea cenușii în gradina este primăvara, înainte de plantarea legumelor sau a florilor, pentru ca substanțele nutritive să aibă timp să fie absorbite de sol. Experții spun că împrăștierea cenușii pe pământul din grădină ar trebui realizată într-o zi în care nu se anunță ploi, întrucât apa de ploaie spală cenușa, iar eforturile de a fertiliza solul sunt în zadar.
Cenușa poate fi un ingredient prețios și în grămada de compost din grădină, întrucât contribuie la reglarea pH-ului acestuia, în special dacă ați adăugat o cantitate ridicată de ingrediente acide (precum resturile de fructe). Pentru a obține efectul scontat, nu este nevoie să adăugați o cantitate mare de cenușă ci trebuie să presărați un strat fin din când în când pentru a îmbogăți grămada de compost.
În plus, fiind alcalină, cenușa poate înlocui cu succes varul stins sau nestins, pe care îl foloseați în mod normal la corectarea solului acid din grădină. Este recomandată în special cenușa obținută din arderea lemnului de esență tare, întrucât veți obține o cantitate generoasă, iar conținutul de substanțe hrănitoare va fi ridicat. Cenușa poate fi aplicată pe solurile testate în prealabil – unde există un deficit de potasiu sau care au o aciditate prea mare pentru plantele pe care intenționați să le cultivați. Reluați testarea la circa 3 luni de la aplicare, pentru a vedea daca ați obținut efectul scontat.
Atenție! Evitați să împrăștiați cenușa peste semințele care germinează! Specialiștii spun că este important să evitați împrăștierea cenușii peste semințele care germinează sau peste cele care abia au răsărit, deoarece potasiul conținut de cenușă poate provoca arderea plantei. Cenușa se presară în jurul bazei plantelor. Pe lângă faptul că acționează ca un îngrășământ natural, cenușa va proteja plantele de atacul dăunătorilor, în special de cel al larvelor care rod rădăcinile.
Ce plante adoră cenușa
Plantele care preferă solurile alcaline (pH 7,5-8) sunt cele care vor reacționa cel mai bine la fertilizarea cu cenușă. Puteți folosi cu încredere cenușa pentru culturile de rucola, lavandă, broccoli, anghinare, rozmarin, roșii, legume rădăcinoase, leguminoase și legume verzi. Cu toate acestea, există plante care nu tolerează acest tip de îngrășământ. Este vorba de plantele care preferă solurile acide (pH 4,5-6) și care riscă să se îmbolnăvească sau să se dezvolte insuficient dacă folosiți cenușa pentru fertilizarea solului. Spre exemplu, cartofii vor avea de câștigat dacă adăugați în cuib chiar și circa 100 grame de cenușă, în timp ce varza, de pildă, se va mulțumi cu o cantitate mult mai mica (10 grame). De asemenea, rețineți că, presărată la nivelul solului, cenușa va ține la distanță dăunători precum melcii și limacșii, care ar putea să se înfrupte din frunzele de varză.
Cenușa le va prii și tufelor de zmeur și căpșunilor. În cazul lor, presărați doar la suprafața solului o cantitate generoasă de cenușă (circa 100 gr per plantă), iar plantele vor fi ferite de problemele cauzate de dăunători. De asemenea, este esențial să o păstrați pe suprafețe ori în recipiente bine uscate, cât mai departe de umezeală, ploi etc. care riscă sa o secătuiască de potasiu și alți nutrienți valoroși.
Pune cenușa direct in sol
Înainte de a folosi cenușa în grădină, este indicat să aflați ce tip de sol aveți. Măsurarea pH-ului vă va oferi un răspuns în acest sens. Cel mai sigur mod de aflare a pH-ului solului este să luați o mostră din sol și să o trimiteți la un laborator. Specialiștii recomandă să luați probe din mai multe zone ale grădinii, întrucât pH-ul poate să difere.
Sursa: agrointel.ro
