Un gest simbolic de încărcătură culturală a unit Chișinăul și Iașul prin plantarea, la 17 septembrie 2025, a unui lăstar din Teiul lui Mihai Eminescu în curtea Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău.
Lăstarul, crescut din rădăcinile arborelui secular din Grădina Copou și îngrijit la Grădina Botanică din Iași, a fost adus pentru a prinde rădăcini într-un nou spațiu cultural, devenind o punte vie între două maluri de Prut.
„Nu este doar un lăstar, ci o punte vie între Iași și Chișinău, între România și Republica Moldova, între trecutul și viitorul nostru cultural”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
Ceremonia a evocat parcursul poetului național, drumurile sale între Iași și Chișinău, prieteniile, iubirile și scrisul său. Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, a subliniat profunzimea momentului: „Astăzi, Mihai Eminescu „trece” din nou Prutul. Poetul revine simbolic la Chișinău, aducând cu sine un semn al iubirilor sale eterne – nu doar legate de teiul eminescian, ci de întreaga sa creație, acum regăsită în curtea Muzeului Literaturii”.
Directoarea Muzeului Național al Literaturii Române, Maria Şleahtiţchi, a evidențiat faptul că arborele preferat al poetului devine un reper cultural care înnobilează spațiul muzeului:
„Venirea acestui pui de tei transformă curtea muzeului într-o adevărată grădină a teilor, conferindu-i o dimensiune romantică și culturală”.
Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a subliniat că acest gest simbolizează continuitatea și apropierea dintre România și Republica Moldova, prin limbă, cultură și poezie.
Evenimentul s-a încheiat cu un recital de poezie scenică, susținut de tineri actori ai Teatrului „Mihai Eminescu” din Chișinău, care au dat glas lirismului eminescian, aducând prospețime și emoție ceremoniei.
Lăstarul sădit la Chișinău provine din rădăcinile Teiului lui Eminescu, aflat în Grădina Copou din Iași – un arbore de peste 500 de ani, sub care poetul obișnuia să citească, să scrie și să mediteze. Considerat un simbol al romantismului eminescian, arborele a fost conservat și îngrijit de specialiști, iar din rădăcinile sale au fost obținuți lăstari replantați în diverse spații culturale. „Teiul din Copou” este loc de pelerinaj literar și simbol al identității românești, iar prezența unui lăstar la Chișinău întărește legăturile culturale dintre cele două capitale ale spiritualității românești.
