Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2024. Auditul a avut drept scop oferirea unei asigurări rezonabile, cu privire la faptul că Raportul Guvernului nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraudă sau eroare, cu emiterea unei opinii.
Conform opiniei de audit, Raportul Guvernului prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă a executării fondurilor în anul precedent, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.
Context bugetar și executarea financiară a fondurilor în anul 2024. Bugetul FAOAM pentru anul 2024 a fost aprobat inițial în sumă de 15,42 miliarde lei și a fost ulterior rectificat până la 15,97 miliarde lei. La finele anului, veniturile realizate au însumat 15,93 miliarde lei, iar cheltuielile executate au atins nivelul de 15,85 miliarde lei, ceea ce a generat un excedent bugetar de 78,9 milioane lei. Acest rezultat a fost influențat de creșterea veniturilor provenite din primele de asigurare achitate de angajați, majorarea contribuțiilor individuale în sumă fixă, dar și de alocările suplimentare pentru servicii medicale complexe, cum ar fi dializa sau intervențiile chirurgicale speciale.
Cea mai mare parte a cheltuielilor – peste 98% – a fost direcționată pentru achitarea serviciilor medicale contractate de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), reflectând continuarea tendinței de concentrare a resurselor pe prestarea propriu-zisă a asistenței medicale, în special a celei spitalicești, care a consumat 51,8% din totalul fondurilor disponibile.
Alocarea transferurilor de la bugetul de stat. Auditul a constatat că transferurile din bugetul de stat pentru asigurarea medicală a peste 1,5 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari, persoane cu dizabilități și alte categorii protejate – au fost efectuate cu derogare de la prevederile legale. Deși mecanismul de calcul nu este bazat pe numărul real de beneficiari și indicatori financiari, suma transferată, de 6,85 miliarde lei, a fost stabilită fără o fundamentare economică. Această practică poate submina previzibilitatea procesului bugetar și poate crea premise la planificarea cheltuielilor necesare serviciilor medicale.
Contribuțiile individuale în sumă fixă: progres și limitări. Deși numărul persoanelor care au ales să se asigure individual prin achitarea primei în sumă fixă a crescut semnificativ în anul 2024, ajungând la peste 153.000 de contribuabili, sistemul continuă să fie afectat de un grad redus de conformare voluntară. Peste 142.000 de persoane eligibile nu au achitat primele, iar acest fenomen a generat posibile venituri estimate la 159 milioane lei. Tentativele de notificare întreprinse de CNAM au fost ineficiente în proporție de 60%, din cauza lipsei de date de contact, a migrației masive și a absenței unor instrumente legale de urmărire a obligației de asigurare.
Mai mult, auditul a constatat că mărimea primei în sumă fixă a fost stabilită prin derogare de la metodologia legală, ceea ce a dus la o valoare mai mică decât cea calculată în funcție de salariul mediu brut. De asemenea, facilitățile acordate pentru achitarea în termeni preferențiali, afectează echitatea fiscală și compromit principiul solidarității care stă la baza sistemului, ceea ce necesită evaluarea veniturilor reale ale beneficiarilor (notari, avocați, mediatori, executori judecătorești etc.).
Prestatori medicali fără acreditare: un risc major la acordarea serviciilor medicale potrivit cerințelor. Unul dintre cele mai sensibile aspecte constatate de audit se referă la situația prestatorilor de servicii medicale care, în pofida expirării certificatelor de acreditare, au fost contractați și finanțați de CNAM pentru prestarea serviciilor în cadrul sistemului FAOAM. În total, 43 de instituții medicale (publice și private) au prestat servicii fără a deține, temporar sau pe tot parcursul anului, un certificat valid de acreditare, încălcând prevederile legale privind condițiile de eligibilitate. Durata activității neacreditate a variat de la câteva zile până la peste 400 de zile.
Această situație a fost generată, în parte, de transferul întârziat de competențe către noul Consiliu Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate (CNEAS), care a demarat efectiv procesul de evaluare cu 200 de zile întârziere față de momentul desemnării prin hotărâre de Guvern. Lipsa unui plan de tranziție funcțional și a unei comunicări instituționale eficiente a generat incertitudine și disfuncționalități ce nu au asigurat pe deplin realizarea regulamentară a acestui proces destinat îmbunătățirii continue a siguranței serviciilor medicale.
Plăți nejustificate și raportări eronate în sistemele informaționale. Auditul a descoperit nereguli privind veridicitatea datelor raportate în sistemele informaționale gestionate de CNAM. În mai multe cazuri, instituțiile medicale au raportat internări, tratamente sau eliberări de rețete compensate în situații incerte și defectuoase. Valoarea totală a cheltuielilor nejustificate identificate a fost de circa 1,2 milioane lei.
Aceste constatări indică atât un control intern insuficient din partea prestatorilor, cât și insuficiența funcționalităților, întârzierile în actualizarea informațiilor, în sistemele informatice ale CNAM, care ar trebui să interconecteze în timp real datele privind statutul pacienților, au contribuit la perpetuarea acestor erori.
Neconcordanțe privind numărul populației contractate pentru AMP. Auditul a constatat diferențe majore între numărul populației reale și cel utilizat pentru contractarea serviciilor de asistență medicală primară (AMP). La sfârșitul anului 2024, în registrele AMP figurau peste 3,34 milioane de persoane, în timp ce datele statistice oficiale arătau doar 2,42 milioane de cetățeni cu reședință în Republica Moldova. Această discrepanță semnificativă poate influența nivelul de finanțare al instituțiilor medicale primare, întrucât alocările se realizează în baza unui tarif „per capita”, iar lipsa unei evidențe clare și exacte poate conduce la risipă bugetară.
Deși unele instituții medicale au efectuat actualizări ale listelor de pacienți, excluzând aproximativ 74.000 de persoane, acțiunile nu sunt încă suficiente pentru a asigura acuratețea necesară procesului de contractare.
Utilizarea parțială a sistemului SI AMP. În pofida îmbunătățirilor semnificative privind utilizarea Sistemului Informațional „Asistența Medicală Primară” (SI AMP), care a ajuns la o rată de utilizare de 62% în anul 2024 (comparativ cu 30% în 2023), persistă numeroase dificultăți tehnice și organizaționale. O parte considerabilă a prestatorilor încă nu folosesc sistemul în mod complet, ceea ce limitează capacitatea de a urmări serviciile acordate și de a analiza eficiența intervențiilor medicale, în special a celor profilactice.
Sistemul nu permite generarea automată a rapoartelor statistice, ceea ce reduce transparența și capacitatea decizională a autorităților centrale și a CNAM în procesul de alocare a fondurilor.
Recomandări. Curtea de Conturi subliniază necesitatea consolidării guvernanței în sistemul FAOAM prin aplicarea strictă a prevederilor legale, întărirea controalelor interne, precum și revizuirea politicilor de contractare și finanțare. Îmbunătățirea calității și integrității datelor raportate de prestatorii de servicii medicale trebuie să devină o prioritate națională, iar autoritățile centrale sunt chemate să asigure funcționarea eficientă și coerentă a mecanismelor instituționale implicate în asigurarea accesului populației la servicii medicale calitative și sigure.
