Primarii localităților din raionul Fălești susțin parcursul european al Republicii Moldova, dar consideră că referendumul privind aderarea la UE este organizat în grabă. Potrivit unora dintre ei, autoritățile de la Chișinău ar fi trebuit să informeze cetățenii cu cel puțin un an înainte, pentru ca aceștia să înțeleagă beneficiile aderării la Uniunea Europeană.
„Eu personal susțin referendumul pentru că am văzut ce valori are Uniunea Europeană și cred că Moldova demult trebuia să meargă pe acest drum și să facă pași concreți. Nu poate poporul nostru să stea când pe un picior, când pe altul. În localități mai este nevoie de lucrat cu oamenii, de îi informat ca să se decidă o dată”, a declarat Maria Galiț, primarul comunei Sărata Veche.
40 de funcționari publici din raionul Fălești, printre care 15 primari, au participat la un workshop organizat de Asociația pentru Politica Externă (APE) și susținut de trei analiști politici – directorul executiv al APE, Natalia Stercul, directorul Centrului de Informare și Documentare NATO, Ion Tăbârță, și reprezentantul ASIST Analytics Mark Mazureanu. Aceștia au discutat despre beneficiile integrării în UE, dar și despre îngrijorările locuitorilor din raionul Fălești. Primarii afirmă că localnicii au păreri împărțite.
„Cele mai mari îngrijorări ale locuitorilor din raionul Fălești sunt legate de complicarea situației economice din țară, care ar putea urma aderării la UE și care va implica o creștere a impozitelor, tarifelor și taxelor. De asemenea, ei consideră că procedurile birocratice, introducerea de noi reguli, norme și restricții ar putea complica semnificativ viața cetățenilor, afectând în special locuitorii din zonele rurale ale Moldovei. Eu consider că autoritățile trebuie să extindă campaniile de informare cu privire la beneficiile economice pentru populație și la oportunitățile reale pentru fiecare cetățean în parte, cu explicații concrete despre cum și prin ce mijloace oamenii pot obține aceste beneficii, în special pentru locuitorii din zonele rurale. Acestea ar putea contribui la clarificarea multor aspecte problematice, la reducerea temerilor populației locale și la obținerea unui sprijin și mai mare din partea cetățenilor în drumul spre UE”, a declarat directoarea APE, Natalia Stercul.
Deși recunosc că localitățile din Moldova s-au schimbat mult în ultimii ani, în special după semnarea acordului de asociere cu UE, funcționarii publici sunt sceptici că referendumul va avea un rezultat pozitiv, deoarece cetățenii moldoveni, în special cei din sate, sunt dezinformați.
„Este firesc ca la nivel local să existe foarte multe întrebări din partea populației cu referire la cum localitățile ar putea să se schimbe după integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Dacă ne uităm la experiența statelor postcomuniste care au aderat la UE, vedem că toate s-au dezvoltat considerabil la nivel local. Este suficient să ne uităm peste Prut ca să înțelegem cât de mare este diferența în România în comparație cu ce a fost acum 20 de ani. Cu regret, în zonele rurale din Moldova nu se discută despre oportunitățile pe care le va aduce Uniunea Europeană dezvoltării locale, ci despre teme minore, cum ar fi sacrificarea animalelor în condiții casnice, producerea locală, etc. Anume pe accentuarea acestor aspecte insistă cei care dezinformează privind Uniunea Europeană la nivel local”, a menționat directorul CID NATO, Ion Tăbârță.
Participanții la workshop au vrut să afle ce va urma pentru Republica Moldova în cazul în care referendumul nu va primi vot pozitiv din partea cetățenilor.
„De ce este important ca referendumul să aibă loc? Răspunsul este simplu. Dorința și pregătirea cetățenilor moldoveni de a face parte din UE ar trebui să fie evidente pentru toată lumea, inclusiv pentru partenerii noștri europeni. Boicotarea, împiedicarea sau eșecul acestui referendum poate avea consecințe grave până la devalorizarea ideii europene și, odată cu aceasta, validarea a tot ceea ce este antieuropean. Prin urmare, cetățenii trebuie să se mobilizeze și să își îndeplinească datoria civică, care ne va permite să facem parte din familia europeană”, a subliniat expertul politic Mark Mazureanu.
