Indiferent de roada obținută, producătorii de struguri nu pot scăpa de cea mai mare problemă – lipsa pieței de desfacere. În localitatea Buțeni, la fel ca în multe alte localități rurale producerea strugurilor este mai mult decât o tradiție, până în anii precedenți aceasta fiind o sursă de venit. Actualmente, mai mulți viticultori, neavând unde îşi comercializa marfa, ies în plin traseu naţional cu lăzi de diverse soiuri de poamă pentru ca să-și acopere investițiile inițiale, scrie curierul.md.
De mai mulți ani consecutiv, în sezonul de culegere a strugurilor, pe marginea șoselei de pe traseul Chişinău – Hâncești se întinde un șir de oameni care comercializează diverse soiuri de struguri. Întrebați de ce au recurs la un asemenea pas, aceștia spun că nu au o altă ieșire din situație.
„De mulți ani am vie, dar strugurii nu am unde săi dau, de aceea ies în stradă și îi vând, povestește pentru CURIER, Lidia Strișca din satul Buțeni. Noi am dori să dăm strugurii la fabrică măcar cu 1,5 lei sau 2 lei, dar anul acesta, întreprinderile nu au acceptat struguri de la nimeni din sat. În satul nostru vine un tir care cumpără strugurii cu 3 lei și îi duce în România, însă nu poate cumpăra de la toți sătenii, poamă oricum rămâne. Anul acesta, totuși, a fost comercializată o cantitate mai mare de struguri, deși cea exportată, ulterior este vândută cu prețuri mult mai mari. La noi, toți caută poamă ieftină și tot muncitorul este în pierdere. Cei care cumpără pentru vin, nu iau mai mult de o tonă” – a mai spus femeia.
În aceeași situație se află și Vasilisa Postolache: „Toată vara muncim la vie, ca toamna să venim la șoseaua centrală și să înghețăm în speranța că vom putea vinde măcar o cantitate cât de mică de struguri. Oricum nu avem încotro. Totul depinde de soiurile de poamă, noi avem mai multă Lidia și Rkațiteli, care la drept vorbind nu sunt foarte solicitate. Cele mai solicitate soiuri sunt cele europene: Merlot, Pinot, Chardonnay etc.”- a conchis dna Postolache.
Printre comercianți sunt și bărbați, care înfruntă aceleași dificultăți: vânzare proastă, prețuri scăzute și frig până în măduva oaselor.
„Dacă se mai oprește un om, doi și întreabă de prețuri, s-ar putea să mai negociem și să vindem o tonă, două. Totul depinde de fluxul de oameni care trec pe traseu, uneori sunt mai mulți, în alte zile mai puțini. Mai sunt și soirile de masă care se vând mai mult la kilogram. Dar și așa, din tot ce investim ieșim doar cu 10 %”- a declarat Valentin Hortolomei.
Chiar dacă au muncit o viață la vița de vie, unii producători se simt stânjeniți să stea la traseu, însă lipsa de bani și de un trai decent îi face să treacă și peste încercarea de a sta în plină stradă.
„Am ajuns să stau la anii mei în stradă ca un cerșetor, pentru trei lei. Nu avem cui să ne plângem. Am dori să mergem și noi cu corturile în Piața Marii Adunări Naționale, ca să schimbăm ceva în țara asta dar, nu putem lăsa via că dacă nu o vindem, pierdem și acel puțin pe care-l mai avem. Anul acesta cel mai bine s-au vândut strugurii de Aligote, cu 3,5 lei, restul soiurilor se comercializează foarte greu. Stăm pe marginea traseului de când începe culesul și până ce se termină poama” – s-a plâns şi Lidia Macari din aceiaşi localitate.
Conform datelor Direcției raionale Agricultură, în acest sezon vor activa doar „Vinăria Hâncești”, care va achiziționa soiuri de masă, soiuri tehnice europene și Izabella; SA „Diaset Vin” din s. Ciuciuleni – soiuri tehnice europene și Izabella; SRL „Galben Vin” din s. Fundul Galbenei – soiuri tehnice europene.
