Lilia Pogolşa, doctor habilitat în pedagogie, conferențiar universitar, director adjunct al Institutului de cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic din cadrul UPS „Ion Creangă”, ex-ministrul Educației, Culturii și Cercetării (2020-2021), vicepreşedinte al Mişcării „Respect Moldova” responsabilă de educaţie, cercetare şi inovaţie – în cadrul unui interviu pentru Oficial.md – a fost întrebată: “Printre multiplele probleme din educație se merită de menționat și următoarea: efectivul mare de elevi în clasă în localitățile urbane sau lipsă de elevi în localitățile rurale. Care ar fi comentariile dvs.?”, informează PROVINCIAL.
“Conform investigațiilor științifice, circa 50% dintre elevi nu primesc o educație școlară corespunzătoare din cauza numărului de elevi în clasă, prea mare sau prea mic. Fie clasele sunt prea numeroase, fie se desființează din „lipsă de elevi”, condamnându-i pe copii la navete istovitoare spre satul vecin. Plafonul legislativ dur, uneori ridicat la 35 sau 38 de elevi, prin derogări „speciale” pentru școlile considerate „bune”, reprezintă o reminiscenţă nesănătoasă.
Un număr prea mare de elevi în clasă înseamnă: eficiența redusă a activității didactice, organizarea deficitară a sarcinilor de lucru, dificultăți de comunicare, relaționare, necunoașterea personalității elevilor și a provocărilor cu care se confruntă (consum de tutun, droguri, alcool); imposibilitatea de a lucra diferențiat, conform particularităților individuale ale elevului; evaluarea făcută la standarde scăzute, timp redus alocat fiecărui elev etc.”, a declarat fosta ministră.
Potrivit spuselor sale, într-o clasă foarte numeroasă, elevii în situație de risc (sărăcie, familii dezorganizate, carențe școlare din anii precedenți etc.) sunt condamnați să rămână și mai mult în urmă. Profesorul nu poate face minuni cu 35 de elevi! Indiferent de implicarea și creativitatea profesorului, metodele utilizate, el niciodată nu îi va capta pe toți cei 35 de elevi!
“Soluția ar fi introducerea unui articol explicit în Codul educației care ar stipula organizarea claselor în efective de la minimum1 elev la maximum 20 de elevi, recomandat fiind și învăţământul simultan (fie se comasează clasele, fie se lucrează cu elevii din ani diferiți în aceeași sală). Veți întreba retoric: Clase și școli primare ori gimnaziale cu un singur elev!? Da, ca în multe alte state (spre exemplu: Islanda). Este necesară o egalitate de șanse reală, nu declarativă, nu închipuită! Orice copil provenit dintr-un mediu izolat sau îmbătrânit, căruia i se îndeplinesc niște condiții satisfăcătoare de studiu, va fi un adult câștigat pentru întreaga societate: el însuși își va dezvolta comunitatea, presiunea pe sistemul de ajutoare sociale va scădea, riscul de criminalitate se va reduce și el. Deci, se merită investiţia? Evident! Iată cum ajungem din nou la cele 6% (cel puțin) din PIB, la stimularea profesorilor navetişti, la condiții bune pentru toată lumea, la noi clădiri construite… adică bani. Or, statul având grijă de generațiile sale, ar trebui nu să închidă școlile cu mai puțini copii, dar să găsească modalități pentru a le menține”, a explicat expertul în domeniul educației.
