Cei mai de seamă cetățeni din Șoldănești au primit distincții “harta Moldovei”

 La 27 august orașul Șoldănești era îmbrăcat în straie de sărbătoare. Angajații serviciului Salubritate au muncit câteva săptămâni la rând pentru a face curat, a vărui bordurile. Iar în ajun pe străzile principale apăruseră mai multe lozinci și sute, poate mii, de stegulețe care simbolizau culorile Drapelului de stat – primăria a avut grijă de asta.
În fața căminului de cultură cântă fanfara ”Dumbrava”. Invitații la sărbătoare erau întâmpinați cu marș. Tot aici, lângă scările din fața locașului, se afla expoziția lucrărilor discipolilor Centrului de creație a copiilor Șoldănești. Iar în hol a fost aranjată expoziția lucrărilor elevilor care studiază la Școala de arte plastice. La intrare în sala de festivități două tinere prindeau la pieptul fiecărui invitat lentă tricolor. Pe scenă se vedea lozinca ”Ziua Independenței”…

 Când sala s-a umplut cu invitați, la ora stabilită, fanfara ”Dumbrava” a interpretat câteva cântece din scenă. Apoi începu festivitatea propriu zisă. Moderatorii Nicoleta Gonța și Sergiu Socolean rosteau cuvinte de omagiere pentru țara noastră dragă, cu oameni gospodari, muncitori, răbdători, ospitalieri, talentați, frumoși la chip și suflet. Publicului prezent i se amintea că în acea zi, împreună cu toți concetățenii țării, marcam aniversarea a 24 de la proclamarea Independenei Republicii Moldova când, prin voința poporului țării noastre, ne-am desprins de la un imperiu, acest act fiind consfințit de Marea Adunare Națională și de Parlamentul Republicii Moldova la 27 august 1991. Cu această ocazie au fost exprimate urări de sănătate și prosperitate întregii țări, dar și tuturor celor care au stat la leagănul independenței noastre, care i-au apărat onoarea și integritatea, celor fără de care nu ar fi fost posibil prezentul. Au fost felicitați copiii și tinerii – viitorul acestei țări, li s-a exprimat respect oamenilor în etate, celor care alimentează trecutul și prezentul nostru cu înțelepciune și experiență prețioasa. De asemenea au fost aduse omagii și plecăciuni înaintașilor, eroilor acestui pământ – pentru curaj, credință și devotement.
În acest moment, în ritmul marșuliui interpretat de fanfara ”Dumbrava”, trei tineri au adus solemn în scenă (cu pas cadențat) Drapelul de stat al Republicii Moldova, aprobat de Parlament la 27 aprilie 1990 – simbol al Suveranităţii şi Independenţei țării. (Precum se cuvine în asemenea cazuri, el, sub sunetele Imnului de stat, a fost onorat în picioare de asistență).

  În continuare s-a vorbit despre semnificația dublă a sfârșitului de august: la 27 august 1991 şi la 31 august 1989 poporul nostru şi-a exprimat dorinţa de a trăi în dreptate, libertate, de a avea o limbă respectată. De atunci aceste două sărbători îngemănate merg mână în mână, deoarece ambele ne amintesc de neam, de ţară şi de graiul matern. Iată de ce avem obligația morală să apreciem patriotismul și spiritul de sacrificiu al celor care, ghidați de puternice sentimente naționale și umane, au purtat lupte (până în 1991 și în anii care au urmat) în numele libertății și a independenței noastre. Unii dintre acei patrioți nu mai sunt printre noi, dar și acum ne mândrim că suntem contemporanii lor. Ne amintim cu plecăciune de IonVatamanu, Lidia Istrati, Gheorghe Ghimpu, Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Costin, Doina și Ion Aldea-Teodorovici, Dumitru Matcovschi și de muli alții. Alături de acești tribuni s-au aflat alte sute de mii de concetățeni cu aceleași sentimente patriotice. Suntem datori să ducem mai departe idealurile pe care le-au avut acești mari înaintași ai noștri…
În acea zi în sală, în afară de o mulțime de cetățeni de rând, erau prezenți președintele și vicepreședintele raionului, Svetlana Rotundu cu Nina Florea, consilieri raionali și locali, șefi de direcții, secții și servicii ale Consiliului raional, primari sau reprezentanți ai primăriilor din raion, dar și câteva fețe bisericești, printre care și Vasile Rotari – protopop de Șoldănești. La sărbătoare veniseră de asemenea reprezentanții sferei de afaceri, culturii, artei, sportului, presei. În fața acestui auditoriu președintele raionului Svetlana Rotundu a rostit un mesaj de felicitare. Printre altele ea a menționat: „Astăzi marcăm două din cele mai frumoase şi importante sărbători naţionale – Ziua Independenţei şi Limba Noastră. Sunt 24 de ani de când, prin voinţa poporului ţării, ne-am declarat independenţi, act istoric consfinţit la 27 august 1991 de Marea Adunare Naţională şi de Parlament. În acea zi decisivă am ales libertatea şi am demonstrat că suntem capabili de o altă soartă decât cea pe care ne-o hărăziseră alţii. De fiecare dată aceste sărbători inspiră în sufletele miilor de compatrioţi speranţele schimbării în bine a Republicii Moldova. Avem obligaţia morală să apreciem astăzi patriotismul şi spiritul de sacrificiu al celor care, conduşi de puternice sentimente naţionale şi umane, au purtat o luptă necontenită în numele libertăţii şi independenţei noastre. Exprimăm recunoştinţă faţă de toţi cei care au stat la originea dezvoltării Republicii Moldova ca stat de drept şi au făcut faţă provocărilor timpului, manifestând fidelitate şi credinţă la apărarea valorilor supreme ale Republicii Moldova – suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a ţării. Independenţa şi limba sunt Sufletul neamului nostru, sunt tot ce avem mai scump noi, băştinaşii acestei guri de rai, de care ne leagă totul – strămoşii, părinţii, copiii, amintirea de copilărie, satul natal.
Această aniversare a Independenţei Republicii Moldova o întâmpinăm cu mândrie şi încredere în propriile forţe, fiindcă am rezistat tuturor presiunilor în acești ani de independenţă. Doar prin muncă, mobilizare şi disciplină, prin consolidarea întregii societăţi (politicieni, funcţionari, oameni de afaceri şi simpli cetăţeni) vom reuşi crearea unui mediu stabil şi liniştit, cu un trai mai bun şi mai civilizat. Ziua de mâine urmează să ne-o construim împreună – şi mic şi mare! (…)
Limba este cheia fermecată cu care descui o ţară şi cunoşti un popor, o pătrunzi de la rădăcini până în prezent. Cu dragoste şi respect faţă de strămoşii noştri, faţă de cei care au luptat pentru eternitatea graiului, tradiţiilor şi simbolurilor naţionale, Vă îndemn pe toţi să păstrăm în continuare cea mai de preţ comoară a neamului, Limba maternă, căci limba este bogăţia spirituală a naţiunii, este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, cadoul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile ce-l primesc.
Avem împreună sfânta datorie să onorăm aceste mari sărbători prin muncă, patriotism şi responsabilitate civică, prin devotament şi credinţă, să le păstrăm în suflet aidoma unei lumini călăuzitoare în timp spre cucerirea idealurilor şi aspiraţiilor unei naţiuni demne de respect. Doresc tuturor cetăţenilor Republicii Moldova să fie demni şi mândri de faptul că locuiesc într-un stat independent, că construim împreună un drum european spre fericirea copiilor noştri. Dacă vom fi uniţi, dacă vom înţelege că totul depinde de noi, vom reuşi să construim acest stat aşa cum ne-am dorit în primii ani de luptă pentru libertatea şi independenţa noastră! Aduc cuvinte de gratitudine tuturor cetățenilor care şi astăzi, fiind pătrunşi de datorie civică, dragoste de pământul natal şi limba mamei, contribuie la realizarea Republicii Moldova ca stat democratic cu vocaţie europeană, în care libertăţile şi drepturile fundamentale ale omului constituie valori de interes naţional. Vă doresc tuturor multă sănătate, bucurie, bunăstare şi noi realizări întru prosperarea statului nostru Republica Moldova”.

    La încheierea discursului, șeful Secției Administrație Publică Locală a Consiliului raional, Lilian Colesnic, a dat citire dispoziției semnată de președintele raionului cu privire la decernarea Diplomelor de merit pentru cei mai de seamă cetățeni din raion, care au o bogată experiență de viață, dar și realizări remarcabile, care au demonstrat că prin atașament și patriotism pot obține lucruri mari. În timp ce răsuna numele cuiva era intonat un marș, iar Svetlana Rotundu înmâna aceste distincții locale. După aceasta secretarul Consiliului raional, Liuba Vidrașco, a dat citire unei decizii a Consiliului raional prin care lui Nicolae Micu și Djumberie Todua li s-au înmânat Diplome-certificate că au primit înaltul titlu de Cetățeni de onoare ai raionului Șoldănești…

 Pe final, un grup de fete în straie de sărbătoare au adus solemn în scenă flori de trandafir și le-au înmânat tuturor celor care au primit Diplome. Și numai după aceasta din nou audiența a onorat Drapelul de stat, care a fost scos solemn din sală sub sunete de marș.

   Concertul de sărbătoare, care a urmat, a adus publicului sentiumente de mândrie și dragoste pentru țară, neam și limbă. Au evoluat Fanfara Consiliului Raional ”Dumbrava” (dirijor Grigore Zănoagă), ansamblul de dans popular ”Moștenitorii” de la căminul de cultură ”George Coșbuc” din Șoldănești (coregraf Ina Pânzari), ansamblul de instrumente cu corzi de pe lângă Școala de muzică din Șoldănești (conducător Alexei Bulgac), micii dansatori din ansamblul de dans ”Clopoțeii” din Răspopeni, trio-instrumentiștii Sorina Cernei și Marcel Vrăjitoru (ambii la vioară), Sergiu Socolean (pian), alsamblul folcloric ”Lozioara” (conducător artistic Ana Știrbu), orgchestra de muzică populară ”Trandafirii” de la căminul de cultură ”G. Coșbuc” (dirijor Ion Lupu), de asemenea soliștii vocali Valentina Zănoagă cu Sergiu Socolean, Daniela Botnaru, Mădălina Stețco, Nicușor Untilă, Stela Pantaz, trio vocaliștii Petru Postică, Svetlana Gafin și Vladimir Urschi, solistul vocal Simion Muștuc și solistul la trompetă Ion Lupu…

   Când lumea din sală era exaltată de atâta muzică, dans și voie bună, când unii chiar încercau să cânte sau să danseze în ritm cu artiștii din scenă, veniră din partea moderatorilor și cele din urmă felicitări cu prilejul remarcabilelor evenimente, celor două mari sărbători – Ziua Independenţei şi Limba Noastră. Publicul a rămas satisfăcut de întregul eveniment, mulți mândrindu-se că avem asemenea sărbători, că nu mai auzim de la început până la sfârșitul evenimentelor numai și numai vorbă rusească, cum era pe timpurile sovietice, că suntem independenți, avem limbă de stat (română), demnitate și libertate.