Anul 2022 a adus cea mai mare scădere a producției agricole din istoria Republicii Moldova, după anul 2021, când am înregistrat cea mai mare creștere a producției agricole din istoria țării. Datele preliminare pentru 2022 arată că producția globală agricolă a scăzut cu aproape 29,8%. Estimativ, volumul producției agricole a fost de 40,3 miliarde de lei, față de 48,4 miliarde de lei în 2021. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 10 februarie, la emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că sunt doi factori care au determinat scăderea producției anul trecut.
Primul factor, potrivit expertului, este reprezentat de condițiile meteo nefavorabile. În Republica Moldova dacă ploua și este soare este agricultură, dacă nu ploua nu este agricultură. „Este straniu că în secolul 21 o țară înconjurată de două râuri are primăvara inundații, iar vara secetă. Sper că într-un viitor apropiat vom învăța să gestionăm mult mai bine resursele noastre de apă”, a spus expertul.
Cel de-al doilea factor, spune Veaceslav Ioniță, este războiul din Ucraina. Încă în luna martie, anul trecut, a fost anticipat că cel mai probabil vom avea o scădere a producției agricole, indiferent cum va fi vara secetoasă sau nu. Agricultorii anul trecut nu au reușit să facă toate lucrările agricole calitativ, deoarece 75% din toate îngrășămintele erau anterior procurate din Rusia, iar din cauza războiului nu au mai putut fi aduse, totodată, acestea s-au scumpit semnificativ. „Astfel, agricultorii au utilizat cu mult mai puțini fertilizanți decât trebuia. Lucru acesta s-a manifestat asupra roadei. Îngrășămintele scumpe, războiul din Ucraina, logistică îngreunată pentru transportul materiei prime, clima nefavorabilă a dus la ceea că producția agricolă moldovenească a scăzut”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că în Republica Moldova producția agricolă poate fi împărțită în două categorii: 1) întreprinderile agricole; și 2) sectorul individual, reprezentat de către fermieri și persoanele fizice care practică agricultură pentru consum propriu. Astfel, până în 2020, sectorul individual a dominat în agricultura Republicii Moldova, având o producție mai mare decât întreprinderile agricole organizate care a ajuns la 17,4 miliarde de lei, față de 12,7 miliarde de lei ale agriculturii organizate. Însă, în 2021, am avut o creștere de peste două ori a producției agricole în sectorul organizat, datorită climei favorabile și a prețurilor foarte bune, care a valorat 29,4 miliarde de lei, față de 19 miliarde de lei ale agriculturii individuale.
Potrivit economistului, anul 2021, anul cel mai favorabil pentru agricultura moldovenească, va fi marcat ca anul când a început dezvoltarea agriculturii organizate, a agriculturii mari, deși aici sunt înregistrate cele mai mari șocuri, cele mai mari fluctuații. În agricultura individuală creșterea a fost modestă, dar stabilă. Aici fluctuațiile privind scăderile și creșterile nu sunt atât de mari.
Analistul economic a remarcat faptul că până la obținerea independenței, în Republica Moldova, agricultura organizată era la nivelul de 85%. Cea individuală-15%. După, toată căderea din agricultură, în cea mai mare parte, a fost determinată de lichidarea și stoparea activității întreprinderilor agricole. Astfel, s-a ajuns că în 2003 agricultura individuală era 70%, iar cea organizată-30%. „Lucrurile au început a se schimba și 2021 a fost anul când agricultura organizată a ajuns la 60,7%, iar cea individuală 39,3%. Cred că raportul de 70% la 30% ar fi optim pentru Republica Moldova”, a remarcat analistul economic.
Din punct de vedere a produselor, Veaceslav Ioniță susține că agricultura moldovenească poate fi împărțită în două: 1) producția vegetală; și 2) cea animalieră. Totodată, afirmă că producția animalieră este una foarte redusă, nu i s-a acordat atenția suficientă sectorului zootehnic. În opinia sa, acest sector are nevoie de o atenție mai mare, deoarece nu este atât de afectat de condițiile climaterice, dar de investiții slabe, însă demonstrează creștere în fiecare an. „Toate fluctuațiile din agricultură, toate căderile și creșterile bruște, sunt specifice sectorului vegetal, direct dependent de condițiile meteo. Avem stabilitate la tot ceea ce ține de sectorul individual și de producția animalieră, chiar dacă pe anumite segmente înregistrăm scăderi. Dacă am vrea să avem o agricultură stabilă, îmi dau seama că sectorul de producție animalieră este cel mai puțin afectat de condițiile climaterice”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai menționat că din 1991 jumătate din această perioadă a fost marcată de producție agricolă scăzută, iar cealaltă jumătate de producție agricolă în creștere. În fiecare an, au fost fie creșteri fie descreșteri de 10%. Însă, au fost și două recorduri absolute. În 2021 a fost o creștere de 58% a producției agricole, cea mai mare creștere înregistrată vreo dată, pe fundalul unei scăderi enorme din 2020 de 27%. „După 30 de ani de independență, de creștere, scădere, creștere, scădere, doar în 2021 aproape că am ajuns la nivelul anului 1991. În 2022, am avut o scădere de 29,8%, cea mai mare scădere înregistrată vreo dată. În 2022 producția agricolă a fost la nivelul de 70% comparativ cu ce am produs noi în primul an de independență”, a menționat expertul.
Potrivit economistului, în 2022 producția agricolă a fost de 40,3 miliarde de lei. De două ori mai mică decât recordul din 1987, când, la valoarea leului de anul trecut, a fost de 77,9 miliarde de lei. Către 1991 aceasta era de 58 de miliarde de lei. După, a urmat o cădere continuă, cu mici creșteri și scăderi anuale, iar în 2021 a ajuns la 57,4 miliarde de lei, aproape de nivelul anului 1991.
Vorbind despre tipurile de gospodării, analistul economic a observat că din 1965 și până în 1995 producția agricolă organizată domina comparativ cu producția individuală. În 1987, anul record, la valoarea leului din 2022, producția agricolă a fost de aproape 65 de miliarde de lei au fost produși de gospodării, iar 13 miliarde de lei de către sectorul individual. Ulterior, prăbușirea din agricultură a avut loc în mare parte din contul gospodăriilor organizate. În 2000 gospodăriile organizate au produs de 9,9 miliarde de lei, iar sectorul individual – de 21,6 miliarde de lei. După, gospodăriile organizate au stagnat, iar sectorul individual a crescut constant. În anii 1990, media anuală a producției agricole era la nivelul de 72,6 miliarde de lei, la valoarea leului de astăzi. Au urmat 15 ani de cădere continuă și am ajuns la 33 miliarde de lei. În perioada 2010-2015 asistăm la o creștere continuă, chiar dacă avem ani de secetă, de scădere, cum a fost anii 2020, 2022, tendința globală este de creștere. Valoarea medie a producției agricole pe ultimii 10 ani a ajuns a 45,2 miliarde de lei, cu 50% mai mult decât acum 15 ani. „Anul 2021 este un an care va intra în istorie ca anul cu cea mai mare creștere, cele mai bune prețuri, cea mai bună productivitate, și primul an când, după 20 de ani de dominație a sectorului individual, gospodăriile agricole au început să domine în Republica Moldova”, a spus expertul.
Analistul economic a mai menționat că cea mai mare creștere a producției agricole a fost în perioada anilor 1950-1965. Producția medie în pentru fiecare 5 ani, creștea cu 28-30%. În perioada 1966-1970 s-a atenuat, iar între anii 1986-1990 a ajuns la limita creșterii. Deși era încă perioada URSS, producția agricolă deja nu mai creștea. Încetinirea creșterii a început în 1976, iar în 1986 nu am mai avut creștere. Au urmat încă 10 ani cu scădere lente, iar în 2010 producția agricolă a ajuns să fie de peste două ori mai mică decât a fost în perioada anilor 1980-1985. Apoi a început o creștere modestă în perioada 2011-2015 și a fost înregistrată o creștere puternică în perioada 2016-2020.
Veaceslav Ioniță susține că chiar dacă în 2022 am avut o scădere foarte puternică a producției agricole, dar având în vedere creșterea din 2021, în acești doi ani producția medie este cu 5% mai mare decât media ultimilor 5 ani. „Tind să cred că perioada de cădere din agricultură s-a terminat, acum trebuie doar să asigurăm creștere și să ne orientăm către sectoarele mai puțin dependente de condițiile meteorologice.
Potrivit expertului, chiar dacă avem o agricultură fragilă, subvențiile care s-au alocat în ultimii 10-15 ani, atenția care se acordă agriculturii, investițiile care au fost făcute, suportul partenerilor externi, dau roade și agricultura moldovenească, cu toate problemele pe care le are, din 2015 înregistrează un ritm clar de creștere. „Chiar dacă avem ani cu căderi puternice, cu secete, fundamental agricultura Republicii Moldova vreau să cred că a început să crească, iar acest ritm trebuie continuat. Avem nevoie să creștem încă destul de puternic ca să ajungem la nivelul pe care l-am avut cândva”, a conchis expertul.
