O cultura de coacaz negru infiintata pe un hectar ii poate aduce unui fermier un profit anual de cel putin 7.000 de euro, chiar si in conditiile in care nu se utilizeaza fertilizari deosebit de puternice. Datorita plasticitatii foarte bune, coacazul negru se poate planta pe o varietate larga de soluri, cele mai bune fiind insa cele luto-nisipoase si luto-argiloase.
In ultimi ani, tot mai multi agricultori români se reorienteaza catre culturile de pomi si arbusti fructieri. Daca in urma cu cinci ani erau circa 40 de hectare de plantatii de coacaz negru, astazi suprafata cultivata cu aceasta planta a ajuns la circa 300 de hectare.
„Aceasta cultura este la inceput la noi in tara. In urmatorii ani consider ca se vor infiinta si mai multe suprafete cu coacaz negru, in principal datorita unei reorientari a fermierului roman. Vedem ce s-a intamplat cu preturile la cereale, care au scazut, devenind aproape nerentabile. Astfel, fermierii incearca sa se reorienteze. Una dintre optiunile din ultimii zece ani sunt arbustii fructiferi. Alaturi de capsun, zmeura, afin, in acest trend s-a inscris si coacazul negru”, declara, pentru StiriAgricole.ro, dr. ing. Nelu Orlaie, cunoscut pentru celebra sa pepiniera de capsun, coacaz negru si zmeur, din comuna Hilda, judetul Salaj.
Pentru a obtine productii bune de coacaz negru, dr. ing Nelu Orlaie recomanda infiintarea unor culturi cu soiuri poloneze, acestea avand o productivitate de pana la 12 tone pe hectar.
„Polonia este cel mai mare producator din Europa de coacaz negru. Mai mult decat atat, aproape 60-70% din productia mondiala se realizeaza acolo. Din punct de vedere al soiurilor, unul dintre cele mai productive este Tifel. Este un soi cu o tufa in forma sferica, destul de aerisita. Are o productie de circa 12 tone pe hectar, la noi. Soiul produce niste ciorchini si boabe mari, lucru acesta ajutand la recoltat. Este un soi timpuriu, fructele se coc la inceputul lunii iulie”, spune dr. ing. Nelu Orlaie.
Un soi cu o productivitate putin mai mica decat cel prezentat anterior este si Tiben, acesta avand mai degraba avantajul de a avea fructele maturizate uniform in tufa.
„Tiben, un alt soi polonez, are o crestere putin mai moderata decat Tifelul, nu are o inaltime atat de mare. Are de asemenea o ramnificare moderata. Nu produce la fel de bine ca Tifelul, dar are avantajul ca fructele se maturizeaza uniform in tufa. In perspectiva, merge bine si la recoltarea mecanizata. Trebuie recoltat destul de repede dupa ce s-a copt, pentru ca altfel se scutura. Boabele au undeva la 4 grame, destul de frumoase, mari. Productia este mai mica cu circa 2 tone decat la Tifel”, precizeaza dr. ing. Nelu Orlaie.
Cei care doresc sa aleaga un soi tardiv se pot orienta catre Ruben, acesta avand capacitatea de a rezista cu succes in fata bolilor si a daunatorilor.
„Din soiurile mai tardive putem aminti Rubenul, care este de asemenea unul dintre cele mai noi soiuri lansate pe piata mondiala. A fost lansat in 2005. Din 2009 a inceput sa se cultive. Are o tufa mai putin riguroasa, de marime medie, rotunda, de 1,20 m, usor ramnificata. Are ciorchini de lungime medie spre mare, dar are avantajul ca are niste boabe de marime foarte mare si cu un aspect foarte placut. Are o buna rezistenta la boli”, mai spune dr. ing. Nelu Orlaie.
Chiar daca nu se pot compara cu productivitatea celor din Polonia, si in tara noastra exista soiuri autohtone de coacaz negru precum Perla neagra, Amurgul, Abanosul, acestea fiind obtinute la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti – Maracineni.
Sursa: stiriagricole.ro
